2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
6 results
Search Results
Item TEMEIURILE DEGREVĂRII DE PROBAȚIUNE(CEP USM, 2020) Chifa, FeliciaThe important facts for the fair settlement of the civil case become known through the activity of probation, at the same time according to the procedural law, there are facts, which although they are important for the cause, do not need to be proven. The Civil Procedural Code stipulates in art.123 that the participant of a civil trial will be released from the obligation of probation if the facts are unanimously known, are established by an irrevocable court decision. Furthermore, from art.131 par. (4) CPC we can deduce that the same effect has the recognition of the facts by the opposing party.Item CONCEPTUL „LIBERA APRECIERE A PROBELOR” VIS-A-VIS DE CONCEPTUL „INTIMA CONVINGERE A JUDECĂTORULUI”(2020) Lupașco, LiliaProcesul penal se manifestă ca un proces de cunoaștere, în care rolul primordial aparține instanțelor de judecată şi constă în aflarea adevărului. Elementele care contribuie la realizarea şi cunoașterea adevărului sunt probele. Până la soluționarea definitivă a cauzei penale în instanța de judecată, toate problemele fondului cauzei se rezolvă cu ajutorul probelor. Proba se manifestă ca un instrument de dovedire, în condițiile contradictorialității procesului penal, când părțile folosesc sau propun administrarea probelor în scopul dovedirii susținerilor şi argumentărilor făcute. Aprecierea probelor la etapa judecării cauzei în fond este unul dintre cele mai relevante momente ale procesului penal. Probele formează „materia principală” pe care subiecții procesului penal o dezvoltă pe întreaga perioadă a derulării procesului şi, drept consecință, judecătorul pronunță o soluție conform convingerii personale, întemeiată pe normele de drept şi de morală, cu protejarea drepturilor şi intereselor justițiabililor. Aprecierea liberă a probelor bazată pe convingerea intimă este un element important prin care se asigură independența judecătorului în cadrul procedurii de judecată. Legea procesual penală conține o serie de reglementări importante care reliefează întreaga esență a conceptelor de „libera apreciere a probelor” şi de „intima convingere a judecătorului”.Item LATURA SUbIECTIVĂ A INFRACȚIUNII PREVĂZUTE LA ART. 307 CP RM(CEP USM, 2020) Botnarenco, DorinThis article is dedicated for the analyses of the subjective side of the offence established in art. 307 Criminal code of the Republic of Moldova in the light of it’s elements: culpability, purpose, motive. The above-mentioned offence can be committed only by direct intention. The purpose and the motive of this offence are not relevant for the qualification of the deed.Item PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE ÎN SISTEMUL PREZUMŢIILOR JURIDICE(Î.S. „Tipografia Centrală”, 2022) Vizdoagă, Tatiana; Bria, IuliaEsenţa prezumţiei de nevinovăţie constă nu în faptul că învinuitul, de regulă, este nevinovat şi presupune că, atâta timp cât nu avem o sentinţă de condamnare definitivă, nu există persoană vinovată juridic în comiterea infracţiunii. Importanţa acestei reguli pentru construirea şi funcţionarea democratică a procesului penal, precum şi pentru apărarea persoanelor atrase la răspundere penală este greu de supraapreciat. Vinovăţia persoanei nu se consideră probată şi ea nu poate fi recunoscută ca vinovată în comiterea infracţiunii şi, respectiv, supusă anumitor îngrădiri în drepturi, cu excepţia celor legate de cercetarea cauzei penale, ale căror temeiuri şi ordine de aplicare sunt strict reglementate de lege. Fixarea prezumţiei de nevinovăţie în Codul de procedură penală în calitate de principiu general nu a înlăturat de la sine toate deficienţele privind aplicarea corespunzătoare a acestui principiu în activitatea practică a organelor de drept. Acest lucru se datorează nu doar lipsei de dorinţă de a respecta regulile participanţilor la proces care derivă din acest principiu, complicându-se, astfel, activitatea de cercetare şi descoperire a infracţiunilor, dar şi din motive de percepere necorespunzătoare, denaturată, a esenţei lui. Înţelegerea şi interpretarea corectă a esenţei şi particularităţilor prezumţiei de nevinovăţie, a problemelor legate de aplicarea ei este imposibilă fără o incursiune în CZU: 343.131.7 https://doi.org/10.52277/1857-2405.2022.4(63).01 DREPT PENAL ŞI PR OCESUAL PENAL materia prezumţiilor juridice şi fără determinarea locului prezumţiei de nevinovăţie în sistemul lor complex.Item REGLEMENTAREA RĂSPUNDERII PENALE A JUDECĂTORULUI PENTRU PRONUNȚAREA CU BUNĂ ȘTIINȚĂ A UNEI HOTĂRÂRI CONTRARE LEGII: UNELE ASPECTE DE DREPT COMPARAT(CEP USM, 2019) Botnarenco, DorinAcest articol este dedicat analizei comparative a răspunderii judecătorului pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii potrivit Codului penal al Republicii Moldova, al Ucrainei și al Federației Ruse. Cele mai multe deosebiri la infracțiunile examinate le regăsim la obiect și la latura obiectivă. Pe baza diferențelor evidențiate dintre reglementările examinate sunt propuse remanieri legislative pe plan național.Item SOLUȚIILE INSTANȚEI ÎN RAPORT CU ACȚIUNEA CIVILĂ EXAMINATĂ ÎN CADRUL PROCESULUI PENAL(CEP USM, 2019) Ababei, EduardPersoana căreiai s-a adus un prejudiciu în rezultatul infracțiunii are posibilitatea de a -și apăra dreptul încălcat prin exercitarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, ceea ce constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii de a valorifica toate elementele acumulate de procuror în acuzare, precum și întreg cadrul procesului penal, pentru a -și vedea satisfăcute interesele de ordin civil, patrimoniale sau morale afectate prin comiterea infracțiunii împotriva sa. Acțiunea civilă se rezolvă în cadrul procesului penal numai în măsura în care a fost alăturată invinuirii și, împreună, au ajuns în fața instanței penale. Instanța de judecată, soluționând acțiunea civilă, este competentă să o admită integral sau parțial, să o respingă,să admită în principiu acţiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă.