2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
5 results
Search Results
Item VALORIFICĂRI TEORETICE ŞI PERSPECTIVE PRAXIOLOGICE ALE FENOMENULUI JUSTIŢIEI CONSOLIDATE(2012) Negru, AndreiThe statute of consolidated justice represents a terminological entity from a theoretical point of view and a result of the dynamic process of justice consolidation from a practical point of view, being specific for the justice phenomenon. The paper explains some necessary steps of the mentioned process, for obtaining and maintaining the justice consolidated. Analysing the real state of the national justice represents the first step and it comprises the activity of a variety of actors, who must be selected only on professional criteria (the Supreme Court of Magistracy, the Minister of Justice, professional associations, Prosecution representatives, including the Supreme Court of Prosecutors). The transformation of the general conscience and the juridical professional conscience, specific for the level of juridical ideology and psychology is the second step and it contributes to a new configuration of justice. The third step represents the process of normative transformation and identifying the state institutions able to influence it, for adjusting the law to the functional and organisational aspects of justice. And, as a last step, must be evaluated the final results of the process of justice consolidation, identifying potential difficulties and errors. In conclusion, the process of justice consolidation must be made step by step, to obtain and guarantee the consolidation justice as a statute and to maintain its quality and efficiency.Item ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ PÂNĂ LA DOMINAŢIA OTOMANĂ(2016) Aramă, Elena; Jecev, IonAnalizând perioada până la dominaţia otomană, am constatat că în secolul XIV, la răsărit de Carpaţi, s-a constituit statul medieval Moldova, iar la sud de Carpați – Valahia (Țara Românească) care şi-au dobândit independenţa până la mijlocul secolului al XIV-lea . În perioada medievală, funcţiile statului erau concentrate în mâinile monarhului şi ale reprezentanților săi, astfel încât domnitorul, ca şef al statului, deţinea atât atribuţii legislative, executive, cât şi judecătoreşti.Item ASPECTE PRIVIND EVOLUȚIA ȘI CONSACRAREA DREPTULUI DE ACCES LIBER LA JUSTIȚIE(CEP USM, 2022) Smochină, Andrei; Trocin, EugeniuProblematica liberului acces la justiţie este amplu dezbătută, atât în literatura de specialitate, cât şi în jurisprudenţă, instituţia remarcându-se prin abordări nuanţate în funcţie de ramura de drept care revendică accesul la justiţie ca instituţie specifică. Pe parcursul timpului, liberul acces la justiţie s-a afirmat ca fiind un principiu fundamental de realizare a justiţiei, alături de principiile legalităţii, bunei administrări a justiţiei, garantării unui proces echitabil, publicitatea procesului, imparţialitatea judecătorului, respectiv proporţionalitatea în aplicarea sancţiunilor. Astfel, având în vedere raționamentul potrivit căruia cel mai eficient remediu faţă de actele sau faptele de încălcare a drepturilor subiective, inclusiv a celor fundamentale, sau a intereselor legitime, este justiția, care presupune opţiuni şi soluţii bazate pe exigenţele dreptăţii, moralităţii şi corectitudinii atât în procesul de elaborare a dreptului, cât şi în procesul de aplicare a normelor juridice, ne-am propus să realizăm un demers științific privind evoluția și consacrarea dreptului de acces liber la justiție începând cu perioda antică și până în prezent.Item DEBIROCRATIZAREA SEGMENTULUI COMUNICAŢIONAL ÎN JUSTIŢIE PRIN ÎNCURAJAREA SPIRITULUI ASOCIATIV AL JUDECĂTORILOR(CEP USM, 2022) Creciun, NataliaStarea justiţiei naţionale, prin prisma credibilităţii sale publice, nu se încadrează într-o măsură suficientă în dimensiunea valorică a unui stat de drept. Şi dincolo de multiple dificultăţi cu care se confruntă judecătorii individuali şi justiţia, ca sistem, un factor important în configurarea imaginii magistraturii îl reprezintă politică sa comunicaţională. De regulă, aceasta ţine de competenţa Consiliului Justiţiei sau a instanţelor de judecată, prin intermediul unui ofiţer de presă sau al unui purtător de cuvânt. Realitatea naţională denotă faptul că o asemenea formă de comunicare este deficitară, având la bază motive de natură obiectivă şi subiectivă. În atare condiţii, considerăm necesar a găsi soluţii pentru a debirocratiza segmentul comunicaţional în justiţie prin edificarea unui alt fel de sector asociativ – a unei organizaţii non-profit în interiorul magistraturii, care să confere acesteia voce, susţinere şi credibilitate. Studiul este realizat în baza Proiectului „Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protecţia drepturilor omului” (20.80009.1606.15) în cadrul Laboratorului de Cercetare Ştiinţifică „Drept Public Comparat şi e-Guvernare”, Facultatea de Drept, USM.Item PROCEDURA DE JUDECATĂ ÎN TIMPUL DOMINAŢIEI OTOMANE(2016) Jecev, IonÎn perioada dominaţiei otomane, deşi a avut loc procesul de înşerbire al ţăranilor, totuşi aceştia (numiţi „vecini”) nu erau cu totul lipsiţi de posibilitatea de a apela la justiţie, în mod particular, pentru a contesta starea de vecin ori chiar în cazul recunoaşterii acesteia, pentru a cere constatarea caracterului ilicit al tranzacţiilor stăpânului care îi afectau.