2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
6 results
Search Results
Item Latura obiectivă a infracţiunilor de amestec în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală (art. 303 CP RM)(CEP USM, 2024-09-20) Bragoi, ConstantinThe scientific article is dedicated to examining the objective side of the offenses of interference with the administration of justice and criminal prosecution, criminalized under Article 303 of the Criminal Code of the Republic of Moldova. The paper investigates actions of interference, in any form, in the trial of cases by national or international courts, as well as actions of interference, in any form, in the activities of criminal investigation bodies or the personnel of international courts.The main goal is to provide a clear understanding of acts of interference in judicial activities and criminal prosecution, offering a solid basis for the correct application of the law. The study also includes an examination of the moment of completion of the analyzed offenses, as these are formal offenses.Item Dreptul apărării de a solicita explicarea învinuirii (acuzării) la faza urmăririi penale(2021) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaPotrivit art. 66 alin. (2) pct.1) din Codul de procedură penală, învinuitul are dreptul să ştie pentru ce faptă este învinuit […], adică să fie informat asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa. În cazul în care persoana nu este informată corect cu privire la învinuirea înaintată, aceasta este lipsită de dreptul de a-şi asigura posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării, fiind afectate grav principiile unui proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Cu toate că principiul care guvernează realizarea drepturilor de către învinuit în procesul penal garantează valorificarea oricăror mijloace şi procedee de apărare, cu excepţia celor interzise expres de lege, unii procurori manifestă o reticenţă faţă de cererile apărătorilor privind explicarea învinuirii la faza urmăririi penale, context în care, de cele mai dese ori, fie că le declară inadmisibile, fie că le consideră ca fiind neîntemeiate. O asemenea abordare nu se conciliază cu dreptul la un proces echitabil, or, de claritatea celor expuse în ordonanţa de punere sub învinuire este legat şi dreptul acuzatului la apărare – ca element indispensabil al protecţiei persoanei împotriva arbitrariului. De aceea, în prezentul studiu, autorii vin cu argumente pertinente pentru a anihila practica vicioasă a procurorilor de a desconsidera importanţa predictibilităţii învinuirii în vederea asigurării dreptului la apărare, deopotrivă – evitarea condamnării Republicii Moldova de către Curtea Europeană pentru încălcarea art. 6 § 3 din Convenţia Europeană.Item Considerente privind instituția excluderii probelor la faza de urmărire penală(2021) Dolea, Igor; Shaporda, EcaterinaObiectul analizei sunt instituțiile excluderii și distrugerii probelor administrate la faza de urmărire penală. În acest sens a fost analizată jurisprudența Curții Europene a Dreptului Omului în materia dreptului la un proces echitabil prin prisma probatoriului penal, în special în partea ce ține de principiul „egalității armelor” și contradictorialității, jurisprudență relevantă a Curții Constituționale a Republicii Moldova, prevederile legislative ale altor țări în materia excluderii probelor la faza de urmărire penală. Au fost formulate unele concluzii în ceea ce ține de instituțiile excluderii și distrugerii probelor care pot fi utile în activitatea practică.Item PORNIREA ŞI ÎNCETAREA URMĂRIRII PENALE: EVOLUŢIA REGLEMENTĂRILOR ÎN DREPTUL ROMÂNESC(2023) Cușnir, Valeriu; Secrieru, NataliaIdeea dreptului străbate de la un capăt la altul istoria, iar viața lăuntrică a popoarelor nu poate fi bine înțeleasă fără cercetarea așezămintelor lor, care toate se întemeiază pe reglementări și raporturi juridice, relevarea lor având importanță pentru cunoașterea științifică. Examinarea împrejurărilor și a condițiilor de timp, a contextului social-istoric în care a fost elaborată o normă de drept apare ca necesară nu numai pentru a dezvălui cât mai deplin intenția legiuitorului în momentul elaborării normei, dar și pentru că, prin trecerea timpului, apar uneori și notabile modificări ale sensului unor noțiuni sau concepte utilizate, la un moment dat.Item ECHILIBRUL DINTRE PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE ŞI PORNIREA URMĂRIRII PENALE(CEP USM, 2021) Bria, IuliaThis study is an analysis of the balance and correlation between the presumption of innocence and the initiation of the criminal prosecution. However, currently, the presumption of innocence, recognized, de facto, by the entire democratic community, is perceived not only as a principle of criminal proceedings, but also has a specific status in legal regulations. Representing one of the most valuable guarantees of citizens’ defense in relation to the unfounded indictment of criminal liability, the presumption of innocence fulfills the role of a specific mechanism in the formation of a new social and legal consciousness. It is this principle that determines the specificity and character of the activity of the persons competent to investigate criminal acts. Moreover, this principle determines the person’s position in the state and in society. The topicality of the study is also determined by the fact that the question regarding the presumption of innocence is inextricably linked to the legal and social perception of the individual’s freedom in society, to the reflection and development of an appropriate legal consciousness. The theoretical basis of the article consists of the basic provisions of criminal law, criminal procedure law, constitutional law and those in the field of human rights. The methodological basis of the study includes the dialectical research method, which involves a continuous investigation of the targeted subject in its natural and continuous evolution, in correlation with other legal phenomena. Likewise, in the process of elaborating the study, the method of systemic analysis and that of complex interpretation were applied.Item EVOLUŢIA INSTITUŢIEI DE RELUARE A URMĂRIRII PENALE(CEP USM, 2019) Vizdoagă, Tatiana; Bodean, ValeriuArticolul 287 din Codul de procedură penală prevede posibilitatea reluării urmăririi penale după adoptarea de către procuror a soluției de netrimitere a cauzei penale în instanţa de judecată. Scopul studiului a fost să identificăm în ce măsură evoluţia legislativă a textului respectivului articol a înlăturat controversele şi situaţiile confuze existente până la intrarea în vigoare a Legii nr.316 din 22.12.2017, care conţine ultimele modificări de până acum, operate în raport cu instituţia reluării urmăririi penale. Ar fi oare dispoziţiile actuale ale art.287 din Codul de procedură penală suficiente pentru a garanta principiul non bis in idem și, pe de altă parte, pentru a asigura o anchetă eficientă? Este raţională sau nu excluderea procurorului de caz din cercul persoanelor care pot anula o hotărâre de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale sau de clasare a cauzei penale? Acestea sunt chestiunile care, cu siguranţă, prezintă o importanţă teoretică, dar cu un impact practic imediat.