2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
7 results
Search Results
Item Aspecte de drept comparat privind urmărirea și judecarea infracțiunilor săvârșite de persoane juridice(CEP USM, 2024) Gurghiș, Ana; Dolea, IgorCercetarea științifică realizată se evidențiază prin analiza în aspect comparat a particularităților urmăririi și judecării infracțiunilor comise de către persoane juridice, din punct de vedere teoretic, cu elemente din practică. Având drept obiect de referință persoana juridică în calitate de subiect activ al infracțiunii, sunt examinate circumstanțele în care aceasta poate compărea în asemenea statut, reieșind din specificul său și continuând cu examinarea detaliată a procedurii privind tragerea la răspundere a acesteia. Obiectivul general urmărit de autor constând în identificarea elementelor distincte în procesul investigării faptei infracționale săvârșite de persoane juridice, în aspect comparat, în special cu legislația României, sunt supuse discuției instituțiile procesual-penale aplicabile în particular acuzatului ,,persoană juridică”.Item Măsurile provizorii ordonate de către Curtea Internațională de Justiție în cazurile privind aplicarea forței în dreptul internațional(Tipografia "Foxtrot",Bălți, 2016-09-29) Roșca, ValentinIn case the UN Security Council faces an international dispute, the UN Charter (Article 36) prescribes that the legal disputes must undergo the judicial procedure of the International Court of Justice. By this provision, the UN Charter operates a division of competence between the UN Security Council and the International Court of Justice in the matter of settlement of international disputes. By the start of the examination of a case the International Court of Justice has a possibility of involvement and imposing conditions in an international dispute and, even, to begin a peaceful settlement of an armed conflict, including through the application of interim measures in a particular case.Item Reflecţii privind atribuţiile esenţiale ale avocatului poporului (Ombudsmanului) în Republica Moldova(Î.S. Combinatul Poligrafic, 2020-05-22) Zaharia, Virginia; Luca, AlaThe institution of the Ombudsman aims at guaranteeing the observance of the individual’s rights, in the conditions of the obvious mixing of the administrative system, fulfilling a function of mediation, of protection of the citizen, imposing it as a de facto authority. At present, the Ombudsman designates the symbol of a democratic state, the essence of which expresses the development of the citizen’s welfare, the defense of individual freedoms, constituting a symbol of the democratic state whose essence expresses the development of the citizen’s welfare, protection of fundamental rights and freedoms.Item Particularitățile stabilirii competenței teritoriale a statului în dreptul internațional public. Partea II(2016) Cazacu, DoinaPrezentul articol este dedicat studiului modalităților de dobândire a competențelor teritoriale ale statului, prin prisma evoluției istorice, precum și din perspectiva practicii internaționale. Printre modalitățile de dobândire a competențelor teritoriale ale statului, care au evoluat de-a lungul istoriei, au fost analizate: ocupația așa-numitelor teritorii „fără stăpân”, aplicarea regimurilor de vasalitate, dreptul statelor la autodeterminare, cesiunea de teritoriu. În accepțiunea unor autori, reprezintă modalități de dobândire a competențelor teritoriale ale statului și arenda internațională a teritoriilor. Ca rezultat al apariției sau dispariției unor subiecți de drept internațional, s-au produs modificări teritoriale ale statelor, fiind aplicate regulile dreptului internațional privind succesiunea statelor.Item Modalităţi particulare de exercitare a competenţelor teritoriale ale statului în dreptul internaţional public - exemplul forţelor armate pe teritoriul altui stat(2015) Cazacu, DoinaFuncţia esenţială a dreptului internaţional este în a determina şi reglementa competenţele statului, deci a sferei lor de acţiune. Competenţele teritoriale ale statului în dreptul internaţional reies din calitatea pe care o deţine acesta, şi anume cel de subiect de drept. Relaţiile interstatale sunt supuse unui singur drept, care le este comun - dreptul internaţional. Astfel, există situaţii particulare, în care statul poate exercita, faţă de un teritoriului dat, anumite competenţe funcţionale, fără a dispune însă, de o suveranitate deplină. Aceste limitări se datorează cooperării interstatale, a existenţei unor obligaţii internaţionale, ce reies din convenţii, tratate multe sau bilaterale şi de la care acestea nu pot să deroge. În conţinutul acestui studiu, ne-am propus să identificăm statutul juridic al forţelor armate care se află pe teritoriul unui alt stat, competenţele statului primitor, limitele suveranităţii statului primitor. De asemenea, considerăm nu mai puţin importantă analiza statutului forţelor pacificatoare, care au un impact direct şi asupra Republicii Moldova, în contextul conflictului din stânga Nistrului.Item Права и свободы человека, защищаемые конвенцией о защите прав человека и основных свобод и протоколами к ней(2014) Сосна, АлександрIn the present material, the important aspects of human rights and freedoms protected by the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms and its Protocols. The author discusses some important classification of the rights and freedoms of the individual, the most successful, coherent classification is enshrined in the Constitution of the Republic of Moldova.Item CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII VERITABIL GARANT AL INTERDEPENDENŢEI PUTERII JUDECĂTOREŞTI: REGLEMENTĂRI LEGALE ŞI ABORDĂRI DOCTRINARE(2014) Arseni, Alexandru; Roșca, ConstantinIncontestabil, statul de drept şi democratic se formează şi se consolidează în baza mai multor principii, printre care și principiul separaţiei puterilor în stat. Sprijinindu-se pe echilibrul şi colaborarea puterii legislative, puterii executive şi puterii judecătoreşti, cea din urmă contribuie totuși la controlul, în mare parte, al funcţionării primelor două datorită posibilității aplicării contenciosului administrativ. Nu ne vom referi aici la controlul constituţionalităţii legilor, exercitat de către Curtea Constituţională. În aceste împrejurări, se ține cont de specificul activităţii judecătoreşti chemată să înfăptuiască actul de justiţie.