2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
5 results
Search Results
Item Ameninţarea cu săvârşirea actului terorist - formă de exprimare a infracţiunii prevăzută de alin. (1) art. 278 al Codului Penal(2018) Cojocaru, Violeta M.Studiul efectuat are drept scop analiza ameninţării cu săvârşirea actului terorist în calitate de formă de exprimare a infracţiunii prevăzută de art. 278 al Codului penal. Se arată că ameninţarea cu săvârşirea actului terorist poate îmbrăca doar forma activă, nu şi cea pasivă, de manifestare a conduitei infracţionale. Se argumentează că, pentru a fi aplicabilă norma de la alin. (1) art. 278 al Codului penal, ameninţarea trebuie să comporte un caracter real, adică să se exprime în realizarea unor acţiuni pregătitoare din care să rezulte intenţia de a comite actul terorist şi să provoace victimei temerea că aceasta poate fi pusă în execuţie. Se ajunge la concluzia că legiuitorul moldav, din considerente neclare, a decis, în mod artificial, să comaseze într-un singur articol două fapte prejudiciabile absolut distincte după gradul prejudiciabil, structură, moment de consumare, conţinutul obiectului juridic special etc. Este vorba de ameninţarea cu săvârşirea actului terorist şi săvârşirea actului terorist propriu-zis. Se observă că, în plan comparat, se atestă modele legislative suficiente care incriminează în norme separate ameninţarea cu săvârşirea actului terorist şi actul terorist propriu-zis. Totodată, se relevă şi faptul că unii legiuitori îmbrăţişează o poziţie intermediară, incriminând în norme distincte cele două fapte, stabilind însă pedepse similare pentru comiterea acestora.Item ELEMENTELE CONSTITUTIVE ŞI ELEMENTELE CIRCUMSTANŢIALE AGRAVANTE ALE INFRACŢIUNILOR CONTRA ORDINII ŞI DISCIPLINEI MILITARE(CEP USM, 2013) Brînza, SergiuArticolul este dedicat analizei juridico-penale a infracţiunilor contra ordinii şi disciplinei militare, prevăzute la art.364-369, 371, 372 CP RM. Sunt examinate elementele constitutive (obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă şi subiectul), precum şi elementele circumstanţiale agravante ale acestor infracţiuni. Sunt propuse criterii de delimitare a infracţiunilor specificate la art.364-369, 371, 372 CP RM în raport cu faptele conexe de factură penală sau nepenală. Printre aspectele de noutate ale studiului de faţă trebuie remarcată revizuirea concepţiei de identificare a variantelor-tip şi a variantelor agravate în cazul infracţiunilor prevăzute la art.364 şi 369 CP RM.Item AMENINȚAREA SAU VIOLENȚA SĂVÂRȘITĂ ASUPRA UNEI PERSOANE CU FUNCȚIE DE RĂSPUNDERE SAU A UNEI PERSOANE CARE ÎȘI ÎNDEPLINEȘTE DATORIA OBȘTEASCĂ ( art .349 DIN CODUL PENAL) : ANALIZĂ DE DREPT PENAL(CEP USM, 2017) Stati, Vitalie; Pavliuc, GhenadieObiectul studiului de față îl formează elementele constitutive și circumstanțele agravante ale infracțiunilor specificate la art.349 CP RM. În rezultatul analizei efectuate, se stabilește că obiectul juridic specialal acestor infracţiuni are un caracter multiplu. Se relevă că victimă a infracţiunilor prevăzute la art.349 CP RM este, după caz: a) persoana cu funcţie de răspundere; b) persoana care îşi îndeplineşte datoria obştească; c) ruda apropiată a persoanei cu funcţie de răspundere sau a persoanei care îşi îndeplineşte datoria obştească. Se arată că, în cazul infracţiunilor specificate la art.349 CP RM, dintre comiterea infracţiunii şi activitatea de serviciu sau obştească a victimei are un caracter obligatoriu. De fiecare dată, la calificare, urmează să se verifice dacă au fost încălcate sau nu reglementările care stabilesc condiţiile şi limitele îndeplinirii de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti. Doar în lipsa unor asemenea încălcări poate fi aplicat art.349 CP RM. Se ajunge la concluzia că art.349 CP RM nu poate fi aplicat în cazul în care, la momentul comiterii infracţiunii, făptuitorul nu-şi dădea seama că: a) săvârşeşte infracţiunea asupra unei persoane cu funcţie de răspundere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei autorităţi publice, a unei persoane care îşi îndeplineşte datoria obştească sau a unei rude apropiate a acestora; b) infracţiunea pe care o săvârşeşte are legătură cu i) activitatea de serviciu a persoanei cu funcţie de răspundere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei autorităţi publice sau cu ii) activitatea obştească a persoanei care îşi îndeplineşte datoria obştească. Se argumentează că răzbunarea în legătură cu îndeplinirea de către victimă a datoriei obşteşti poate determina comiterea infracţiunilor prevăzute la art.349 CP RM. Totodată, răzbunarea în legătură cu îndeplinirea de către victimă a activităţii de serviciu nu poate determina comiterea acestor infracţiuni. Se demonstrează că nu este posibil concursul ideal dintre infracţiunea prevăzută la art.287 CP RM şi infracţiunile specificate la art.349 CP RM. Se relevă că infracţiunile prevăzutela art.349 CPRM nu pot fi săvârşite dinmotive huliganice. Se arată că art.349 CP RM este o normă specială în raport cu art.78 sau 104 din Codul contravenționalori cu art.152, 155 sau 197 CP RM.Item INFRACŢIUNEA DE HULIGANISM (art.287 CP RM): ANALIZĂ DE DREPT PENAL(CEP USM, 2015) Brînza, SergiuÎn cadrul studiului de faţă se relevă că lipsa sau prezenţa scopului de cupiditate este acel criteriu care permite delimitarea infracţiunii de huliganism (care presupune luarea ilegalăşi gratuită din motive huliganice a bunurilor străine) de infracţiunile prevăzute la art.186-188, 190-192 CP RM. De asemenea, se ajunge la concluzia că întotdeauna infracţiunea prevăzută la art.287 CP RM presupune ipostaze cu implicaţii publice. Dar numai în unele cazuri această infracţiune este săvârşită în locuri publice. Se argumentează că omorul intenţionat, ca şi vătămarea intenţionată gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pot să reprezinte violenţa care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice. În acest caz, calificarea trebuie făcută conform art.145, 151 sau 152 CP RM şi art.354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul contravenţional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art.145, 151 sau 152 şi art.287 CP RM.Item INFRACŢIUNILE PREVĂZUTE LA ART.164 ŞI 166 CP RM: ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE(CEP USM, 2015) Brînza, SergiuAnaliza efectuată în cadrul acestui articol are ca obiect caracteristicile juridico-penale ale infracţiunilor specificate la art.164 şi 166 CP RM. Se argumentează că, în cazul infracţiunii specificate la art.164 CP RM, constrângerea fizică se poate concretiza în: 1) vătămarea intenţionată gravă, medie sau uşoară a integrităţii corporale ori a sănătăţii; 2) violenţa care nu implică un prejudiciu cauzat sănătăţii. În continuare, se arată că oricare din tipurile de arme menţionate în Legea privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă pot fi aplicate ca mijloace de săvârşire a infracţiunii prevă- zute la lit.g) alin.(2) art.164 CP RM. Or, legiuitorul nu a stabilit nicio limitare a tipurilor de arme ce pot fi aplicate la răpirea unei persoane. Contează doar ca armele să fie utilizabile în vederea anihilării unei persoane. Nu în ultimul rând, în legătură cu infracţiunile prevăzute la art.166 CP RM, se relevă că, în condiţiile Republicii Moldova, care se confruntă cu fenomenul separatismului, restrângerea libertăţii persoanei are un caracter ilegal şi atunci când este exercitată de autorităţile neconstituţionale care controlează partea de est a ţării