2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
10 results
Search Results
Item Perspectivele implementării licitației electronice în procedura de executare(CEP USM, 2024) Dubolari, RaduEnforcement is one of the fundamental institutions of civil procedural law and an important component of justice in a just state. Public confidence in the act of justice also depends to a large extent on the effectiveness of enforcement mechanisms, and it is absolutely necessary that a court decision obtained following a judicial procedure, often lengthy and costly, has a practical purpose, so that the litigant is aware of the benefits of obtaining a positive outcome in the process. Otherwise, in the absence of coherent, clear, flexible and expeditious procedural means to ensure that the enforceable title is effectively enforced, the party would be unable to enjoy the proceedings, the enforceable title thus conferring on the creditor only a right theoretically and illusory.Item Contestarea actelor executorului judecătoresc: procedura înaintea primei instanțe(2017) Stratulat, GheorgheInstituția contestării actelor executorului judecătoresc, constituie un subiect de importanță și interes major în cadrul procesului civil. Reglementarea și utilizarea mijloacelor oferite de această instituție, contribuie neîndoielnic la asigurarea unui proces echitabil, la realizarea efectivă a principiilor contradictorialității, egalității și disponibilității procesului civil. Doctrina autohtonă din domeniul procesului civil, chiar dacă nu dispune de o tradiție solidă, totuși, are un anumit fundament consistent, determinat de practica judiciară destul de bogată, care se află într-un continuu proces de uniformizare și perfecționare. Este semnificativă și contribuția modificărilor legislative, operate prin Legea nr. 191, care au determinat un impact semnificativ în realizarea procedurii de contestare a actelor executorului judecătoresc, avantaje sau dezavantaje, care urmează a fi realizate în termen. În particular, vis-á-vis de introducerea sintagmei de „încheiere”, în locul sintagmei „hotărâre”, menționăm că, deși aparent, prin această modificare, legiuitorul a dorit corelarea noțiunii de cerere, care este calificată ca o solicitare a părții, în cadrul unui proces, cu noțiunea de încheiere, care este un act intermediar, emis de către instanța de judecată, până la etapa pronunțării hotărârii, venind să determine locul procedurii de executare, ca fază facultativă a procesului civil. Totuși, această modificare a lăsat loc pentru apariția diferitor ambiguități, care se pot manifesta la etapa judecării acțiunilor privind contestarea actelor executorului judecătoresc.Item Puterea de lucru judecat a tranzacţiei(2014) Belei, Elena; Pitic, MarianaTranzacţia este un contract cu dublă natură juridică: material- juridică şi procesual-juridică. Ca un contract civil (art.1331 Cod civil) tranzacţia se încheie pentru a previni un proces ce poate să înceapă, pentru a termina un proces început sau pentru a rezolva difi cultăţile ce apar în procesul executării unei hotărîri judecătoreşti. Ca drept procesual special, tranzacţia se poate încheia pe tot parcusul unui proces civil (în cadrul examinării în fond, apel şi recurs a cauzei civile) şi, dacă este confirmată de către instanţa de judecată, înlocuieşte hotărîrea (deczia) judecătorească. În faza executării silite se manifestă puterea de lucru judecat a hotărîrii judecătoreşti, iar tranzacţia poate fi încheiată nu pentru a înlocui hotărîrea judecătorească, ci pentru a rezolva difi cultăţile ce apar în procesul executării acesteia.Item Executarea silită în natură - mijloc juridic în cazul neexecutării contractului comercial international(2015) Băieșu, AurelÎn prezentul articol este abordată problematica executării silite în natură a obligațiilor contractuale ca mijloc juridic acordat creditorului în cazul neexecutării contractului comercial internațional, prin prisma reglementărilor unor sisteme naționale de drept (Franța, Germania, sistemele de common law), precum și a reglementărilor de drept uniform (Convenţia Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare intenaţională a mărfurilor (Viena, 1980), Principiile UNIDROIT referitoare la contractele de comerţ internaţional şi Principiile Dreptului European al Contractului). În toate sistemele, cu excepţia celui german, executarea în natură este un drept şi nu o obligaţie a creditorului, acesta având posibilitatea să aleagă din arsenalul de sancţiuni puse la îndemâna lui pe aceea care îi satisface mai mult interesele.Item Modalitățile de executare silită a obligației vamale(2020) Țurcan, PavelÎn prezentul studiu vom descoperi esența și conținutul executării silite a obligației vamale, efectele neconformării voluntare cerințelor imperative ale legii, modalitățile executării silite, totodată însușirile executării silite în cazul persoanelor juridice și a celor fizice. Un alt obiectiv în cadrul studiului este identificarea cazurilor de imposibilitate a executării creanțelor fiscal/ vamale, perceperea restanțelor din contul altor bunuri ale plătitorilor vamali etc. De asemenea, ne propunem să formulăm anumite concluzii de ordin teoretic și practic, care ar conchide în mod rațional din investigațiile efectuate în lucrare, contribuind poate la îmbogățirea doctrinei în problemele vizate, la perfecționarea legislației în vigoare a Republicii Moldova. În general, obiectivul este de a arăta aspectele juridice cu privire la neexecutarea obligațiilor vamale sau executarea necorespunzătoare, de a analiza procedura juridică de angajare a răspunderii ca urmare a neexecutării obligațiilor vamale.Item Contestarea actelor executorului judecătoresc(CEP USM, 2024) Botnari, VeaceslavThe purpose of this paper is to study the remedies provided by law for the parties in a civil enforcement procedure to defend their rights. Like any other activity, the actions of the people involved in the enforcement procedure, including the bailiff, may sometimes infringe the rights of other persons. For these reasons there must be provided an efficient mechanism to those who claim the violation of their rights by the acts or actions/inactions of the bailiff. In order to achieve the above mentioned goal of this paper, the author has thoroughly study normative provisions and opinions of the national researchers dedicated to this subject. It was established that the parties and participants of the enforcement procedure as well as affected third parties can challenge the actions and documents of the bailiff in court, which has the authority to cancel it. This is an adequate remedy that offers sufficient security for all the involved parties.Item EFECTELE NEÎNREGISTRĂRII PROCESULUI-VERBAL DE SECHESTRU ÎNTOCMIT DE EXECUTORUL JUDECĂTORESC – TEMEI DE CONTESTARE(CEP USM, 2020) Coban, IgorExecutarea silită este o parte integrantă a procesului civil, aceasta fiind faza la care o hotărâre judecătorească favorabilă justiţiabilului capătă contur şi este în măsură să aducă acestuia o satisfacţie echitabilă reală şi practică în urma litigiului dedus judecăţii. La această etapă statul are obligaţia pozitivă de a asigura mijloace şi procedee de executare silită efective atât în drept, cât şi în practică. Unul dintre aceste mijloace fiind procedura de sechestrare şi vânzare a bunurilor debitorului. Astfel, având în vedere că sechestrarea bunurilor debitorului are loc prin întocmirea unui procesverbal de sechestru, care în cazul unor anumite categorii de bunuri necesită a îndeplini condiţii ad validatem speciale, cum ar fi înregistrarea acestuia în Registrele de înregistrare a bunurilor respective. În prezentul studiu ne-am propus să analizăm care sunt şi care ar putea fi efectele neîndeplinirii condiţiei respective şi, implicit, contestarea acestuia.Item CONSOLIDAREA LEGISLATIVĂ ȘI APLICATIVĂ A PUTERII LUCRULUI JUDECAT(CEP USM, 2018) Caraman, IonAcest articol vine să clarifice efectul puterii lucrului judecat, să scoată în evidență punctele slabe ale legislației materiale și procesuale în ceea ce privește valorificarea efectului puterii lucrului judecat. Printre acestea, s-au evidențiat neajunsurile legislației materiale care condiționează dobândirea drepturilor subiective civile de existența unei hotărâri judecătorești irevocabile, lacunele legislației procesuale și omisiunile în activitatea instanțelor de apelItem ÎNGRĂDIRI ALE DREPTULUI LA LIBERA CIRCULAȚIE ÎN PROCEDURA DE EXECUTARE SILITĂ (II)(Institutul Naţional al Justiţiei, 2017) Reniță, Gheorghe; Visterniceanu, DumitruÎn prezenta investigație, se pune în discuție problema dacă prin aplicarea față de debitor a interdicției de a părăsi țara se sfidează sau nu dreptul la libera circulaţie. În acest scop, s-a apelat la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Constituționale a Republicii Moldova. Așadar, se reține că în optica jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se admite că interdicția de a părăsi țara aplicată unui debitor poate fi în concordanță cu art.2 din Protocolul nr.4 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, câtă vreme aceasta este justificată şi numai pentru perioada în care serveşte scopului de a garanta recuperarea creanţei. Per a contrario, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene pledează pentru inadmisibilitatea limitării dreptului la liberă circulație în cadrul Uniunii Europene pentru considerentul că persoana are o datorie la stat sau față de particulari (persoane fizice şi/ sau persoane juridice). La rândul său, instanța de contencios constituțional din Republica Moldova a aderat la poziția Curții Europene a Drepturilor Omului în materia cercetată, statuând că interdicţia de a părăsi ţara nu reprezintă o ingerinţă nejustificată în dreptul la libera circulaţie, garantat de Constituţie şi normele actelor internaţionale. Finalmente, articolul este axat pe o altă măsură de asigurare a executării documentului executoriu capabilă să aducă atingere dreptului la libera circulație, și anume: interdicţia privind eliberarea actelor de identitate.Item INTERDICȚIA ELIBERĂRII UNOR ACTE DEBITORULUI ÎN CADRUL PROCEDURII DE EXECUTARE SILITĂ PRIVITĂ DIN PERSPECTIVA NORMELOR CONSTITUȚIONALE(CEP USM, 2017) Băieșu, Aurel; Reniță, GheorghePrezentul studiu este consacrat analizei interdicției privind eliberarea documentelor de stare civilă, a actelor de identitate sau a permiselor de conducere din perspectiva unor norme constituționale. În acest context, se valorifică cadrul de lege lata, raționamentele instanței de contencios constituțional, abordările doctrinare și ractica judiciară în domeniu. În particular, se relevă că interdicţia eliberării paşaportului şi a documentului de călătorie (actele care permit ieşirea din ţară) aplicată față de debitor în cadrul procedurii de executare silită a unui document executoriu constituie o ingerinţă în dreptul la libera circulaţie consfințit de art.27 din Constituţie. Pe de altă parte, interdicţia eliberării buletinului de identitate şi a permisului de şedere ca o categorie de acte de identitate aparte, precum şi a documentelor de stare civilă şi a permisului de conducere implică intruziuni în dreptul la respectarea vieţii familiale şi private consacrat la art.28 din Constituție. Totuşi, atât dreptul la libera circulaţie, cât şi dreptul la respectarea vieţii familiale şi private nu fac parte din categoria drepturilor absolute, a căror restrângere se exclude. De aceea, în acest sens s-a apelat la testul de proporționalitate ca o metodă logică destinată să ajute la stabilirea echilibrului corect între restricţiile impuse de prevederea contestată şi gradul de severitate al măsurii aplicate, analizând dacă dreptul la libera circulație și dreptul la respectarea vieții private și de familie au suferit o limitare ce nu se încadrează în condiţiile impuse de Constituţie. S-a arătat că ingerința în cauză urmărește un scop legitim, și anume: protecția drepturilor altora, în speță, a dreptului creditorului de a obține executarea de către debitor a obligației ce i se incumbă în baza unui document executoriu. În cele din urmă, după punerea în balanţă a drepturilor concurente, se conchide că interdicţia privind eliberarea documentelor de stare civilă, a actelor de identitate sau a permiselor de conducere reprezintă o măsură excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins şi,prin aceasta,fiind contrară art.27 şi 28 coroborate cu art.23 și 54 din Constituţie.