2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
4 results
Search Results
Item Limitele modificării învinuirii în instanţa de judecată("CentroGrafic" SRL, 2022-06-03) Postică, AureliuExaminarea în instanța de judecată, doar a acelor limite ale acuzaţiei, care au fost înaintate în modul prevăzut de lege învinuitului/inculpatului, reprezintă un mecanism important stabilit de legislația procesual-penală pentru judecarea cauzei. Condițiile generale ale limitelor judecării cauzei privitor la conținutul învinuirii şi persoana acuzată, permit modificarea acesteia strict în limitele stabilite de lege. Modificarea oricărui element al structurii învinuirii, poate atrage încălcarea condiției de neagravare a situației inculpatului sau a dreptului acestuia la apărare. Cu toate acestea, învinuirea formulată în actul procedural de sesizare a instanței, poate atrage, într-o măsură strict determinată de lege, modificarea sau corectarea acesteia. Scopul şi obiectivele studiului au constat în examinarea conținutului și mecanismului de realizare a modificării învinuirii în instanța de judecată în sensul neagravării situaţiei inculpatului. În același timp, instituţia cercetată are drept scop scoaterea în evidență a acelor împrejurări care determină aplicarea acestei instituții procesuale. Obiectivele cercetării au fost conturate prin prisma analizei limitelor judecării cauzei penale și condițiilor de lărgire a acestora; studierii și evidențierii condițiilor de modificare a învinuirii în sensul atenuării situației inculpatului; identificarea și interpretarea circumstanțelor ce condiționează modificarea învinuirii în sensul neagravării situației inculpatului; formularea concluziilor și recomandărilor de lege ferenda pe segmentul aplicării și realizării prevederilor mecanismului prevăzut de art. 325 alin.(2) Cod de procedură penală.Item Dreptul apărării de a solicita explicarea învinuirii (acuzării) la faza urmăririi penale(2021) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaPotrivit art. 66 alin. (2) pct.1) din Codul de procedură penală, învinuitul are dreptul să ştie pentru ce faptă este învinuit […], adică să fie informat asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa. În cazul în care persoana nu este informată corect cu privire la învinuirea înaintată, aceasta este lipsită de dreptul de a-şi asigura posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării, fiind afectate grav principiile unui proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Cu toate că principiul care guvernează realizarea drepturilor de către învinuit în procesul penal garantează valorificarea oricăror mijloace şi procedee de apărare, cu excepţia celor interzise expres de lege, unii procurori manifestă o reticenţă faţă de cererile apărătorilor privind explicarea învinuirii la faza urmăririi penale, context în care, de cele mai dese ori, fie că le declară inadmisibile, fie că le consideră ca fiind neîntemeiate. O asemenea abordare nu se conciliază cu dreptul la un proces echitabil, or, de claritatea celor expuse în ordonanţa de punere sub învinuire este legat şi dreptul acuzatului la apărare – ca element indispensabil al protecţiei persoanei împotriva arbitrariului. De aceea, în prezentul studiu, autorii vin cu argumente pertinente pentru a anihila practica vicioasă a procurorilor de a desconsidera importanţa predictibilităţii învinuirii în vederea asigurării dreptului la apărare, deopotrivă – evitarea condamnării Republicii Moldova de către Curtea Europeană pentru încălcarea art. 6 § 3 din Convenţia Europeană.Item GARANŢIILE RESPECTĂRII DREPTULUI LA APĂRARE AL INCULPATULUI ÎN CAZUL MODIFICĂRII ÎNVINUIRII ÎN INSTANŢĂ ÎN SENSUL NEAGRAVĂRII. ASPECTE TEORETICO-PRACTICE(Institutul Naţional al Justiţiei, 2020) Postică, AureliuModificarea învinuirii constituie un mecanism procesualpenal cu ajutorul şi prin intermediul căruia se schimbă învinuirea iniţială, incriminată inculpatului, potrivit actului de sesizare a instanţei de judecată. În acest aspect, menţionăm că învinuirea în instanţa de judecată poate fi schimbată în două sensuri: în sensul atenuării şi în sensul agravării situaţiei inculpatului. Scopul şi obiectivele acestui studiu au constat în examinarea conţinutului şi mecanismului de realizare a modificării învinuirii în instanţa de judecată în sensul neagravării situaţiei inculpatului. În acelaşi timp, instituţia cercetată are drept scop scoaterea în evidenţă a acelor împrejurări care determină aplicarea acestei instituţii procesuale. Obiectivele cercetării au fost conturate prin prisma analizei limitelor judecării cauzei penale şi condiţiilor de lărgire a acestora; studierii şi evidenţierii condiţiilor de modificare a învinuirii în sensul atenuării situaţiei inculpatului; identificarea şi interpretarea circumstanţelor ce condiţionează modificarea învinuirii în sensul neagravării situaţiei inculpatului; formularea concluziilor şi recomandărilor de lege ferenda pe segmentul aplicării şi realizării prevederilor mecanismului prevăzut de art. 325 alin.(2) Cod de procedură penală.Item RENUNŢAREA PROCURORULUI LA ÎNVINUIRE: ÎNTRE LEGE ȘI REALITATE(Institutul Naţional al Justiţiei, 2021) Vizdoagă, TatianaAcuzarea constituie forţa motrice a procesului penal. Prezentând acuzarea cu toată energia, insistenţa şi competenţa, procurorul este obligat să facă acest lucru doar în măsura în care vinovăţia este dovedită, ţinând cont şi de probele care susţin poziţia inculpatului. Procurorul este obligat el însuşi să respecte cu stricteţe legea, să se opună oricăror abuzuri şi încălcări, indiferent de partea ale cărei interese sunt lezate. Pentru procuror susţinerea acuzării nu este un scop în sine, or, și renunţarea întemeiată la învinuire, la fel ca și susţinerea acuzării, contribuie în egală măsură la realizarea scopului procesului penal. Prezentul studiu pune în discuţie mai multe aspecte importante aferente renunţării acuzatorului de stat la învinuire în faza judecării cauzei penale.