2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
3 results
Search Results
Item Rolul procurorului și a conducătorului organului de urmărire penală la formarea convingerii intime a ofițerului de urmărire penală(Tipografia „Adrilang” SRL, 2018-05-04) Vizdoagă, Tatiana; Petrușca, SergiuFor achieving an objective of the legal process: analysis of the criminal contempt officer actions in the criminal investigation as well as interference in his actions by criminal contempt supervisor and prosecutor is a subject for search in the following instance. Especially practical and theoretical aspects of the criminal contempt officer’s independence were presented for the appraisal and stock of the criminal process’s evidence. Also his own responsibility for legal proceedings conducted, interference of the prosecutor and the criminal contempt supervisor as a legal guarantee of the basic human rights, provided by criminal procedure law and European Convention of Human Rights. From the perspective of prevention and respect of the human rights. Proposal for adjustment of the criminal law.Item RENUNŢAREA PROCURORULUI LA ÎNVINUIRE: ÎNTRE LEGE ȘI REALITATE(Institutul Naţional al Justiţiei, 2021) Vizdoagă, TatianaAcuzarea constituie forţa motrice a procesului penal. Prezentând acuzarea cu toată energia, insistenţa şi competenţa, procurorul este obligat să facă acest lucru doar în măsura în care vinovăţia este dovedită, ţinând cont şi de probele care susţin poziţia inculpatului. Procurorul este obligat el însuşi să respecte cu stricteţe legea, să se opună oricăror abuzuri şi încălcări, indiferent de partea ale cărei interese sunt lezate. Pentru procuror susţinerea acuzării nu este un scop în sine, or, și renunţarea întemeiată la învinuire, la fel ca și susţinerea acuzării, contribuie în egală măsură la realizarea scopului procesului penal. Prezentul studiu pune în discuţie mai multe aspecte importante aferente renunţării acuzatorului de stat la învinuire în faza judecării cauzei penale.Item EVOLUŢIA INSTITUŢIEI DE RELUARE A URMĂRIRII PENALE(CEP USM, 2019) Vizdoagă, Tatiana; Bodean, ValeriuArticolul 287 din Codul de procedură penală prevede posibilitatea reluării urmăririi penale după adoptarea de către procuror a soluției de netrimitere a cauzei penale în instanţa de judecată. Scopul studiului a fost să identificăm în ce măsură evoluţia legislativă a textului respectivului articol a înlăturat controversele şi situaţiile confuze existente până la intrarea în vigoare a Legii nr.316 din 22.12.2017, care conţine ultimele modificări de până acum, operate în raport cu instituţia reluării urmăririi penale. Ar fi oare dispoziţiile actuale ale art.287 din Codul de procedură penală suficiente pentru a garanta principiul non bis in idem și, pe de altă parte, pentru a asigura o anchetă eficientă? Este raţională sau nu excluderea procurorului de caz din cercul persoanelor care pot anula o hotărâre de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale sau de clasare a cauzei penale? Acestea sunt chestiunile care, cu siguranţă, prezintă o importanţă teoretică, dar cu un impact practic imediat.