2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
3 results
Search Results
Item CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA PROCEDURII DE SUSPENDARE CONDIȚIONATĂ A URMĂRIRII PENALE(2022) Pavel-Guzun, IrinaProcedurile speciale sunt reglementări care asigură accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, având ca scop accelerarea procedurilor pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor și eficacității administrării actu- lui de justiție. Deoarece suspendarea condiționată a urmăririi penale este o instituție procesuală distinctă, care presupune sistarea temporară, de către procuror, a activității de colectare a probelor prin mijloacele și procedeele probatorii, fără rezolvarea determinantă sau definitivă a cazului investigat, devine necesară studierea procedurii respective, cu atât mai mult că se observă că aceasta a devenit caducă în timp. DEX-ul definește suspendarea ca întrerupere, suprimare (temporară), această accepțiune fiind și cea atribuită de legiuitor [1]. În prezentul articol se face o analiză a dispozițiilor în vigoare referitoare la instituția abordată, temeiurile, modul, termenele, acțiunile întreprinde de reprezentanții statului în vederea aplicări instituției respective. Un accent aparte se pune pe analiza rezultatelor unor studii empirice de teren realizate în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. Nu în ultimul rând, au fost propuse recomandări de lege ferenda.Item CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA PROCEDURII DE SUSPENDARE CONDIȚIONATĂ A URMĂRIRII PENALE(CEP USM, 2022) Pavel-Guzun, IrinaProcedurile speciale sunt reglementări care asigură accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, având ca scop accelerarea procedurilor pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor și eficacității administrării actului de justiție. Deoarece suspendarea condiționată a urmăririi penale este o instituție procesuală distinctă, care presupune sistarea temporară, de către procuror, a activității de colectare a probelor prin mijloacele și procedeele probatorii, fără rezolvarea determinantă sau definitivă a cazului investigat, devine necesară studierea procedurii respective, cu atât mai mult că se observă că aceasta a devenit caducă în timp. DEX-ul definește suspendarea ca întrerupere, suprimare (temporară), această accepțiune fiind și cea atribuită de legiuitor [1]. În prezentul articol se face o analiză a dispozițiilor în vigoare referitoare la instituția abordată, temeiurile, modul, termenele, acțiunile întreprinde de reprezentanții statului în vederea aplicări instituției respective. Un accent aparte se pune pe analiza rezultatelor unor studii empirice de teren realizate în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. Nu în ultimul rând, au fost propuse recomandări de lege ferenda.Item UNELE CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA INSTITUȚIEI ACORDULUI DE RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI ÎN RAPORT CU ALTE PROCEDURI SUMARE(CEP USM, 2021) Pavel-Guzun, IrinaProcedurile speciale sunt reglementări care asigură accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, având ca scop accelerarea procedurilor pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor și eficacității administrării actului de justiție. Acordul de recunoaștere a vinovăției are un rol important în asigurarea simplificării procesului penal la faza de urmărire penală și de judecare a cauzei. Acordul de recunoaștere a vinovăției este o înțelegere (legea o numește tranzacție) între învinuit (sau, după caz, inculpat) şi procuror, prin care primul este de acord să recunoască vinovăția, fapt care trebuie să rezulte într-o reducere a pedepsei, dacă este acceptată de către instanța de judecată. Instituția acordului de recunoaștere a vinovăției a apărut în baza instituției pledării, existentă în sistemul common law. Pledarea se referă la cazul în care persoana compare în fața instanței de judecată cu diferite ocazii (de exemplu, la înaintarea oficială a învinuirii) şi este întrebată dacă pledează vinovată sau nevinovată. În prezentul articol se face o analiză a dispozițiilor în vigoare referitoare la instituția abordată, titularii, conținutul, negocierea propriu-zisă și la procedurile în fața instanței. Un accent aparte se pune pe analiza rezultatelor unor studii empirice de teren realizate în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. Nu în ultimul rând, au fost analizate avantajele, dezavantajele și aplicabilitatea acordului de recunoaștere a vinovăției.