Articolul analizează formele unităţii infracţionale întâlnite în doctrina penală naţională și internaţională. Lucrările autorilor la subiectul dat explică în plan comparat formularea legislativă a unităţii infracţionale, precum și soluţionarea unor dispute apărute în practică privind calificarea diferitelor forme de unitate a infracţiunii: infracţiune prelungită, infracţiune continuă, infracţiune complexă, infracţiune deviată, infracţiune progresivă, infracţiune de obicei, folosind, deci, analiza deductivă în acest sens. Scopul acestui studiu este îmbunătăţirea cadrului legislativ al instituţiei unităţii infracţiunii, împreună cu pedepsele aplicabile fiecărei forme de unitate a infracţiunii.
