Ideea dreptului străbate de la un capăt la altul istoria, iar viața lăuntrică a popoarelor nu poate fi bine înțeleasă fără cercetarea așezămintelor lor, care toate se întemeiază pe reglementări și raporturi juridice, relevarea lor având importanță pentru cunoașterea științifică. Examinarea împrejurărilor și a condițiilor de timp, a contextului social-istoric în care a fost elaborată o normă de drept apare ca necesară nu numai pentru a dezvălui cât mai deplin intenția legiuitorului în momentul elaborării normei, dar și pentru că, prin trecerea timpului, apar uneori și notabile modificări ale sensului unor noțiuni sau concepte utilizate, la un moment dat.
