2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/45
Browse
5 results
Search Results
Item Mecanisme utilizate de bacteriile din rizosfera plantelor de Phaseolus Coccineus L. pentru solubilizarea fosfatului tricalcic [Articol](Artpoligraf, 2015) Mihalache, Gabriela; Zamfirache, Maria-Magdalena; Ștefan, Marius; Șalaru, VictorIntroducere. Fosforul (P) reprezintă unul dintre nutrienţii esenţiali creşterii şi dezvoltării plantelor, dar care se găseşte în sol în cantităţi limitate şi sub forme insolubile. Responsabile de solubilizarea fosfaţilor anorganici insolubili sunt microorganismele, în special bacteriile din rizosferă, care utilizează o serie de mecanisme precum acidifierea mediului, sinteza fosfatazelor etc. Materiale şi metode. Tulpinile bacteriene testate pentru capacitatea de solubilizare a P insolubil au fost izolate din rizosfera plantelor de fasole mare, cultivate în cadrul Fermei Experimentale a USAMV Iaşi. Potenţialul solubilizator al izolatelor a fost testat atât calitativ, utilizând mediul Pikovskaya (sursă de P insolubil – Ca3(PO4)2), cât şi cantitativ, în bulion PVK (Nautiyal, 1999). Identificarea mecanismelor utilizate de tulpinile rizobacteriene pentru solubilizarea P s-a realizat prin: măsurarea pH-ului mediului de cultură, determinarea activităţii fosfatazei acide şi alcaline (Jumba şi Tabatai, 1988), identificarea acizilor organici eliberaţi în mediul de cultură (prin analiză HPLC).Rezultate şi discuţii. Din cele 25 de tulpini bacteriene izolate din rizosfera plantelor de fasole mare, 11 tulpini au solubilizat fosfatul anorganic în urma screening-ului calitativ. Capacitatea acestora de a solubiliza fosfatul a fost testată ulterior cantitativ în bulion PVK. În urma screening-ului cantitativ, tulpina Rzp 2.3 a avut cel mai mare potenţial de solubilizare a fosfatului tricalcic (19,8μg P/ml). pH-ul minim înregistrat pentru această tulpină a fost de 5.13, iar analiza HPLC a evidenţiat producerea de acid tartric, ca acid principal implicat în procesul de solubilizare. Nu au putut fi observate diferenţe semnificative între activitatea fosfatazelor acide şi alcaline în mediul de cultură suplimentat cu fosfat, comparativ cu cel fără sursa de fosfat.Concluzii.Mecanismul responsabil de solubilizarea fosfatului tricalcic în cazul tulpinii Rzp 2.3 se referă la scăderea pH-ului mediului de cultură ca urmare a producerii de acid tartricItem STRUCTURA TAXONOMICĂ ŞI ECOLOGICĂ A ALGOFLOREI EDAFICE DIN SERELE SATULUI BARDAR(CEP USM, 2016) Donțu, Natalia; Șalaru, Victor; Dobrojan, Sergiu; Stratulat, Irina; Dobrojan, GalinaItem ANALIZA VARIAȚIILOR INDICATORILOR MORFOLOGICI ŞI BIOCHIMICI AI ALGEI CIANOFITE NOSTOC FLAGELLIFORME LA CULTIVARE PERIODICĂ PE MEDIUL NUTRITIV DE PROVENIENȚĂ NATURALĂ(CEP USM, 2016) Stratulat, Irina; Dobrojan, Sergiu; Șalaru, VictorItem CONDIȚIILE ECOLOGICE PENTRU DEZVOLTAREA VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN CADRUL ENTITĂȚII SILVICE „MANTA-V”(CEP USM, 2016) Șalaru, Victor; Grati, VladislavItem UTILIZAREA UNOR ALGE CIANOFITE FIXATOARE DE AZOT ÎN CALITATE DE BIOFERTILIZANŢI LA CULTIVAREA TOMATELOR ÎN CONDIŢII DE SERĂ(CEP USM, 2017) Dobrojan, Sergiu; Șalaru, Victor; Stratulat, Irina; Dobrojan, Galina; Semeniuc, EvgheniiDatorită proprietăţii de fixare biologică a azotului atmosferic şi altor caracteristici fiziologice, algele cianofite au un potenţial important de stimulare a productivităţii plantelor de cultură,având premise majore de aplicare intensă în agri-cultura ecologică. Administrarea biofertilizanţilor algali contribuie la stimularea creşterii în înălţime a tulpinii plantelor de tomate, la majorarea numărului de roşii de la o plantulă (de 1,3-1,62 ori)şi a productivităţii tomatelor (de 1,31-1,37ori)comparativ cu lotul de control unde nu s-a administrat biomasa algală.