2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/46

Browse

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    Degradarea antibioticului ftalilsulfatiazol în sistemul foto-fenton în soluții apoase [Articol]
    (CEP USM, 2021) Isac-Guţul, Tatiana; Tutovan, Elena; Nica, Denis
    În lucrare s-a realizat degradarea ftalazolului (FL) ca reprezentant al sulfonamidelor în sistemul foto-Fenton. S-a determinat gradul de degradare (GD) a medicamentului în sistemele FL- H2O2 -UV și FL-Fe2+ -H2O2-UV. Astfel, în prezența iradierii GD constituie 32-67% la variaţia concentrației ftalazolului între (9,6810-5- 110-3) mol/L, iar în sistemul FL-H2O2-UV constituie 69-88% la variația concentraţiei oxidantului de la (0,25-1,5)10-3 mol/L. Conform rezultatelor obținute, se observă că GD a preparatului crește considerabil în prezența oxidantului și a catalizatorului. A fost studiată dependența vitezei de reacție ca funcție de concentrația ionilor de Fe2+, oxidantului și a ftalilsulfatiazolului. S-a cercetat cinetica formală de degradare a preparatului dat în sistemul foto-Fenton la diferite rapoarte [H2O2]/[(Fe2+] în intervalul 10:100, raportul optim [H2O2]/[(Fe2+] s-a dovedit a fi 1:80 la pH=4, iar viteza maximă de reacție în sistemul FL-Fe2+-H2O2-UV se observă la valorile pH-ului între 2 și 4. Datele obținute au permis de a prezenta ecuația pentru vitezaprocesului ca funcție a tuturor componenților sistemului în felul următor:
  • Thumbnail Image
    Item
    Studiul cineticii oxidării unor sulfonamide în sistemul SN-H2O2-UV [Articol]
    (CEP USM, 2020) Guțul-Isac, Tatiana; Tutovan, Elena
    Sulfamidele (SN) reprezintă o clasă de antibiotice sintetice bacteriostatice cu un spectru larg, în a căror structură se regăsește grupa funcțională sulfonamidă.Mai mulți derivați ai SN sunt utilizați ca agenți antiprozoși și erbicizi, ca antifungi și ulilizarea lor frecventă duce pâna la urmă la un impact negativ asupra mediului ambiant . În prezenta lucrare au fost determinat elegitățile cinetice ale degradării reprezentanților solfonamidelor –aftal ilsulfti azolului (FL)și a acetazola mid ei(AC)în sistemele SN-hși SN-H2O2-h. În calitate desursă de iradiere cu raze UV s-a folosit lampa cu mercur de uteriu de presiune înaltă «ДРТ–1000». S-a stabilitcă gradul de oxidare al sulfonamidelor constituie 60–78% la variaţia concentraţiei de la 1∙10-4mol/L până la 3,75∙10-4mol/L.Pentru o oxidare mai completă în sistem a fost adăugat H2O2 în calitate de oxidant pur din punct de vedere ecologic în concentrații cuprinse în tre 5∙10-4 și 5∙10-3mol/L.Cu mărirea concentrației oxidantului crește și gradul de degradare a substratelor până la 69-88 %. Datele experimentale au permis determinarea vitezei de reacție ca funcție de concentrațiile inițiale a lesubstanțelor utilizate. Au fost determinate particulele principale intermediare generate în sistem și a fost propus mecanismul procesului de oxidare.
  • Thumbnail Image
    Item
    Studiul cineticii oxidării unor antibiotic din clasa fluorchinolonelor în sistemul FQ-H2O2-UV [Articol]
    (CEP USM, 2020) Isac-Guțul, Tatiana; Tutovan, Elena
    Fluorchinolonele (FQ) reprezintă o clasă de antibiotice care manifestă un spectru larg de activitate antibacteriană. Datorită utilizării abundente a FQ, a cesteapătrund în mediul acvatic, prezentândun pericol pentru ecosisteme şi sănătatea umană,cauzând aparițiaşi răspândirea bacteriilor rezistente la aceste medicamente. De aceea, este important a soluționa problema apărută prin oxidarea profundă a FQ aplicând metode de oxidare avansată (AOPs). În procedeele AOPs se aplică sistemele UV, UV/H2O2, O3/UV, Fenton, foto-Fenton, în care se generează radicali liberi, iar în ultimele două decurg procese ciclice cu regenerarea ionilor Fe2+. Aplicarea sistemelor menţionate este promițătoare în vederea soluționării problemei privind tratarea apelor reziduale ale industriei farmaceutice. În lucrarea de față s-a studiat, aplicând metoda spectrofotometrică, cinetica oxidării a patru antibiotice din clasa FQ – ofloxacina (OF), levofloxacina (LFX), ciprofloxacina (CPF) și moxifloxacina (MOX) sub acțiunea radiațiilor UV şi în sistemul UV-H2O2. Concentraţia antibioticelor a variat între 12,5 mg/L şi 30 mg/L. În calitate de sursă de iradiere a fost utilizată lampa cu vapori de mercuri de înaltă presiune „ДРТ-1000”.