2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/46

Browse

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    Îndepărtarea cefalexinei din soluții apoase utilizând procesul fotocatalitic fenton [Articol]
    (2021) Mocanu, Larisa; Gonța, Maria; Matveevici, Vera; Duca, Gheorghe; Porubin-Schimbător, Veronica
    În această lucrare s-a studiat procesul de degradare și oxidare/mineralizare a cefalexinei (CLX) din sisteme model prin procese de oxidare avansată cu utilizarea reagentului Fenton la iradiere cu raze UV (λ=254 nm). S-au determinat condițiile optime de oxidare fotocatalitică a CLX în funcție de diferiți parametri fizico-chimici: pH-ul mediului de reacție, timpul de reacție, concentrația oxidantului (H2O2), a catalizatorului (ioni Fe(II)) și a substratului. După cum s-a stabilit, creșterea concentrației de H2O2 față de cea optimă inhibă formarea radicalilor hidroxil și duce la generarea radicalilor HO2 •, care au un potențial de oxidare mai mic comparativ cu •OH. Iar pe măsură ce concentrația catalizatorului crește față de cea optimă, excesul de ioni Fe(II) reacționează cu radicalul hidroxil și, prin urmare, se reduce eficiența procesului. În baza rezultatelor obținute la foto-oxidarea catalitică a sistemului ce conține 50 mg/L CLX în prezența a 3,4 mg/L peroxid de hidrogen și 5,6 mg/L ioni Fe(II) timp de 60 min în mediul acid (pH=2,5) a fost determinată eficiența de degradare de 88 % și eficiența de oxidare/mineralizare de 83 %. La fel, s-au calculat constantele de viteză în funcție de parametrii fizico-chimici optimizați.
  • Thumbnail Image
    Item
    Oxidarea foto-catalitică cu reagentul Fenton a surfactantului anionic 2-etil-hexil sulfat de sodiu [Articol]
    (2021) Porubin-Schimbător, Veronica; Gonța, Maria; Mocanu, Larisa
    A fost studiat procesul degradării și mineralizării surfactantului anionic 2-etil-hexil sulfat de sodiu (2-EHS), utilizând procesul de oxidare foto-catalitică cu reagentul Fenton. Ca urmare a cercetărilor științifice s-a constatat că eficiența degradării surfactantului 2-EHS depinde de pH-ul mediului de reacție. S-a constatat că în intervalul de pH=2-2,5 concentrația remanentă a 2-EHS este minimală și crește odată cu creșterea pH-ului, iar un rol important în aceste procese îi revine concentrațiilor ionilor de Fe2+ și a H2O2. Au fost determinare condițiile optime de realizare a procesului de degradare foto-cataliticiă a 2EHS cu reagent Fenton: [H2O2] = 0,3 mM, [Fe2+] = 0,8 mM, pH=2,5. S-a stabilit ca în astfel de condiții procesul de oxidare foto-catalitică cu reagentul Fenton decurge cu o eficiență de 95%.
  • Thumbnail Image
    Item
    Procesele avansate de foto-oxidare (reagentul Fenton) pentru mineralizarea surfactantului anionic 2-etil-hexil sulfat de natriu [Articol]
    (US Cahul, 2021-06-04) Porubin-Schimbător, Veronica; Gonța, Maria; Mocanu, Larisa
    A fost studiat procesul degradării și mineralizării surfactantului anionic 2-etil-hexil sulfat de sodiu (2-EHS), utilizînd procesul de oxidare foto-catalitică cu reagentul Fenton. Cercetările experimentale au fost realizate pe sisteme model în soluții apoase. Au fost stabilite condițiile optime de degradare și mineralizare în funcție de pH, timpul de oxidare, concentrația peroxidului de hidrogen și a Fe (II). Concentrația remanentă a surfactantului 2-EHS în urma foto-oxidării cu reagentul Fenton a fost determinată folosind metoda spectrofotometrica cu Albastru de Metilen. Ca urmare a cercetărilor științifice s-a constatat că eficiența degradării și mineralizării surfactantului anionic 2-EHS depinde de parametrii fizico-chimici astfel ca: pH, concentrația peroxidului de hidrogen, de concentrația Fe(II) și timpul de oxidare. S-a stabilit ca procesul de oxidare foto-catalitică cu reagentul Fenton decurge cu o eficiență de 95%.
  • Thumbnail Image
    Item
    Optimizarea procesului de oxidare catalitică a contaminanților emergenți farmaceutici (amoxicilina) în soluție apoasă [Articol]
    (US Cahul, 2020-06-05) Mocanu, Larisa; Duca, Gheorghe; Gonța, Maria; Matveevici, Vera; Porubin-Schimbător, Veronica
    Acest articol descrie un studiu de oxidare al amoxicilinei cu reagentul Fenton în mediul acid. Deoarece aceste reziduuri medicamentoase sunt ne-biodegradabile, oxidarea catalitică ar putea fi o alternativă de tratament foarte eficientă. Obiectivul principal al acestei cercetări a fost optimizarea parametrilor ce influențează procesul de oxidare al AMX. Au fost realizate mai multe studii experimentale pentru a determina efectul degradării/ mineralizării și concentrațiile optime de H2O2 și catalizator. Concentrațiile inițiale ale substanțelor reactante au fost variate în intervalul: 0,01 – 0,3 mM pentru Fe (II) și 1 – 5 mM pentru H2O2. PH-ul a fost ajustat la valoarea 2,2 utilizând H2SO4 de 0,1 N. În rezultatul cercetărilor de laborator, s-a constatat că raportul dintre Fe2+: H2O2: AMX este de 1:10:2. S-a ajuns la concluzia că efectul de răspuns al fiecărei variabile independente depinde de valoarea celeilalte, datorită existenței interacțiunilor încrucișate. Astfel, oricare dintre parametrii studiați ar putea influența pozitiv sau negativ degradarea amoxicilinei. Ca urmare a procesului de optimizăre al parametrilor fizico–chimici, s-a obținut că rata maximă de mineralizare/ oxidare a amoxocilinei a fost de 99%, iar rata de degradare a AMX– 88%.