2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
6 results
Search Results
Item Dinamica parentalității în contextul patologiei narcisice [Articol](CEP USM, 2025) Cașcaval, IonÎn acest articol este explorată relația dintre patologia narcisică și parentalitate, fiind evidențiat impactul profund al narcisismului parental asupra dezvoltării emoționale și psihologice a copilului. Analizând teoriile clasice formulate de O. Kernberg, H. Kohut, P. Racamier și H. Searles, alături de cercetări empirice recente, lucrarea clarifică diferențele dintre narcisismul grandios și narcisismul vulnerabil și modul în care aceste structuri de personalitate influențează stilurile parentale. Sunt abordate, de asemenea, mecanismele prin care copiii părinților narcisici pot dezvolta strategii de conformare excesivă sau, dimpotrivă, trăsături narcisice proprii. În articol sunt analizate efectele acestor dinamici asupra stimei de sine, atașamentului și reglării emoționale la copii, fiind subliniate riscurile pe termen lung precum anxietatea, depresia și dificultățile de relaționare.Item PERSPECTIVE FILOSOFICE ASUPRA METODEI PSIHANALIZEI FREUDIENE(CEP USM, 2022) Dumitrescu, MariusÎn această lucrare ne propunem să indicăm acele perspective filosofice ce se pot identifica în ceea ce Freud anunța la o conferinţă, ţinută la Clark University, Worcester în septembrie 1909 ca fiind o nouă metodă și pe care o numeşte psihanaliză. Această metodă, după cum ne spune autorul acesteia, își propune să descifreze structurile inconștientului prin identificarea mecanismelor de proiecție și transfer ale unui subiect. Psihanaliza studiază gradul de rezistență al conștiinței la aceste structuri inconștiente pe care Freud le identifică în Supra-eu, ca element ce i se impune individului din partea societății ca un element ce se originează în exteriorul său și în pulsiunile sinelui, legate strict de individ, de ceea ce Freud numea ideea de „suflet liber”. Vom arăta că pentru metoda psihanalizei devine prioritar rolul de mediator pe care îl are Eul sau conștiința în raportul dintre Supra-eu și universul pulsiunilor, respectiv dintre valorile pe care societatea le acceptă la un moment dat și interesele vitale ale individului. Considerăm, în acest sens, că rolul principal al psihanalizei este să intervină mai ales atunci când, de regulă sub amenințarea vieții, această calitate de mediator a Eului este grav perturbată punând sub semnul întrebării buna funcționare a societății și raportul acesteia cu indivizii care o formează.Item STUDIU TEORETIC PRIVIND DIFICULTĂȚILE CONSILIERII PSIHOLOGICE A BENEFICIARILOR CU TENDINȚE DISTRUCTIVE(CEP USM, 2022-11-29) Babacaev, AlinaProblema comportamentului auto-înfrâng sau distructiv a fost evidentă de-a lungul istoriei. Diferite abordări de psihoterapie consideră scăderea unui astfel de comportament și practicarea răspunsului adaptiv la probleme ca obiectiv comun de tratament pentru diferite tulburări dificil de tratat [1]. În literatura de specialitate, tendințele distructive sunt frecvent asociate cu conceptul de masochism. Ideea de masochism a fost introdusă inițial în psihanaliza de către Freud în 1905. Pornind de la conceptele freudiene despre masochism, autorii au dezvoltat studii teoretice și empirice privind consilierea psihologică a persoanelor cu tendințe distructive. În articol sunt anunțate perspectivele psihanalitice asupra tendințelor distructive exemplificate de Kernberg, Rosenberg, Winnicott. Problema formulată în articol se referă la dificultățile consilierii psihologice în cazul persoanelor care au tendințe distructive impregnate în personalitatea lor. Autorii asociază frecvent tendințele distructive cu tulburările de personalitate, adesea aceste tendințe sunt structurate în personalitatea limită. Potențialul distructiv inerent organizării borderline face ca persoana care are caracteristici de funcționare borderline structurate în personalitatea sa să recurgă la comportamente auto și hetero-agresive.Item DINAMICI REGRESIVE ALE GRUPULUI ÎN TRAUMATISMUL SOCIAL: DEZUMANIZAREA CELUILALT(CEP USM, 2023) Bolea, ZinaidaÎn articol este abordată problematica regresiei grupului în contextul traumatismului istoric antropogen. Considerațiile teoretice ale acestei lucrări includ abordările psihanalitice referitoare la potențialul și pattern-ul de regresie al grupului în contexte sociale de limită. Din punct de vedere metodologic, lucrarea reprezintă un demers epistemologic calitativist. Corpusul de date analizat a fost alcătuit din interviuri de istorie orală realizate cu persoanele deportate din RSSM, iar pentru prelucrarea și analiza datelor a fost utilizată metoda analizei de conținut prin teoretizare. Rezultatele prezentate în articol implică conceptualizări ale fenomenului de dezumanizare, ca urmare a regresiei grupului, fiind identificate și analizate tipurile de stigmatizare, mitologiile arhaice asociate dezumanizării și disonanța identitară derivată din mișcările regresive individuale și colective. Sunt descrise două tipuri de stigmatizare: stigmatizarea oficială, elaborată în baza discursului ideologic, și stigmatizarea neoficială, elaborată în baza materialului imaginativ-fantasmatic arhaic. O atenție deosebită este acordată tematicii canibalismului identificată în retorica deportărilor. În articol sunt prezentate semnificațiile canibalismului din punct de vedere psihanalitic și este analizată relevanța concepțiilor psihanalitice în cazul deportărilor din RSSM.Item INTERVENȚII PSIHANALITICE CU PRIVIRE LA DIMINUAREA ASPECTELOR NARCISICE DISFUNCȚIONALE ÎN RELAȚIA MAMĂ-COPIL(CEP USM, 2022) Cașcaval, IonÎn articol este propus un program de consiliere psihanalitică cu privire la diminuarea aspectelor narcisice disfuncționale în relația mamă-copil. Cadrul conceptual al lucrării se referă la teorii psihanalitice contemporane care au clarificat specificul relației părinte-copil din perspectiva problematicii narcisice. Eșantionul de cercetare este alcătuit din copii cu stări nevrotice și mamele acestora – beneficiari ai serviciului de asistență psihologică comunitară. În prima parte a articolului sunt prezentate aspectele metodologice ale programului de consiliere psihanalitică, unde sunt descrise scopurile, structura și tehnicile psihologice aplicate. În partea a doua a articolului este prezentat un studiu de caz în care sunt analizate aspectele narcisice în relația mamă-copil și felul în care se prefigurează relația dintre caracteristicile narcisice disfuncționale ale părintelui și stările nevrotice ale copilului. De asemenea, sunt prezentate specificul și dinamica relației terapeutice, pe valențele sale transferențiale și contratransferențiale. Evaluarea intervenției psihologice este realizată prin evaluarea preși post-intervenție a beneficiarilor, în baza metodelor psihometrice aplicate.Item PERSPECTIVE PSIHANALITICE ASUPRA FENOMENULUI PERICULOZITĂȚII ȘI AGRESIVITĂȚII UMANE(CEP USM, 2018) Bolea, Zinaida; Curea, IonÎn articol sunt analizate principalele abordări psihanalitice privind problema agresivității, a gradului de periculozitate și riscului de recidivă în cazul actelor delincvente. Sunt prezentate teoriile freudiene asupra agresivității umane (pulsiunea de moarte, sentimentul nevrotic de vinovăție și nevoia de pedeapsă), teoriile kleiniene (invidia primitivă, poziția schizoparanoidă și poziția depresivă, clivajul), perspectiva winnicottiană privind semnificația terapeutică a unor acte delincvente la adolescenți. La fel, sunt anunțate și perspectivele contemporane psihanalitice asupra unor forme de tulburări narcisice care nuanțează și mai mult problematica actului delincvent și a agresivității. Autorii constată că teoriile psihanalitice permit o diferențiere și o reprezentare foarte nuanțată a comportamentului delincvent și antisocial și contribuie la stabilirea limitei între un comportament delincvent cu periculozitate înaltă și unul cu periculozitate redusă.