2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
6 results
Search Results
Item Curricular adaptation for students with SEN – possible strategies and objectives(CEP USM, 2024) Cheia, FlorinCurricular adaptation has as its essential point the reform of education contents, the general objective being: adaptation and active integration of children with special educational needs in life and society. An appropriate school curriculum for students with CES must emphasize, mainly, the development of personality traits in the affective, motivational, character and socialization fields, the development of individual work skills, the harmonious development of psychomotor behaviors. The differentiated curriculum involves the methods of selecting and organizing the contents, teaching-learning methods, assessment methods and techniques, performance standards, psychological learning environment. Considering the diversity, way and specific peculiarities of learning of all children, including those with special educational needs, we can draw the conclusion that one of the essential qualities of the new school curriculum aims at a greater degree of flexibility, so that it will allow each child to advance at his/her own pace, to be treated according to his/her learning abilities.Item ARHETIPUL COPILULUI-ELEV: PROFIL REAL ȘI FICȚIONAL(CEP USM, 2022) Popa, VioricaLucrarea prezintă particularitățile de vârsta ale elevilor preadolescenți, pentru care s-a optat decongestionarea curriculară, recomandarea de texte literare considerate valorificatoare, conținuturi menite să pregătească elevul pentru ziua de mâine etc. Descoperim arhetipuri de copii-elevi ce își țes imperceptibil viața: între joc și problemă, între bucurie și durere; influențând modul în care ar trebui noi, profesorii, să privim fiecare aspect al vieții. Exemplele simbolice de personaje din Kinderland de Liliana Corobca și Ghiozdanul zburător de Nicolae Popa deschid posibilitatea analizei arhetipurilor/profilurilor de copii/elevi, prin aceasta creând modalități să-i înțelegem/ să-și înțeleagă sinele.Item The curriculum at the decision of the school - a factor of progress in the development of communication skills of students(CEP USM, 2023) Banu, Vasilica-CarinaThe current social and economic dynamics recorded at the national level has determined the appearance of significant changes in the Romanian educational system. Thereby, schools and communities, especially those in rural areas, face a series of challenges aimed at the real needs of the beneficiaries of educational services. In order to improve and overcome such situations, schools and communities can benefit from specialized support, within the framework of implemented and accredited study programs or projects. They can be supported by the curriculum at the school’s decision. It must be seen as part of the entire curriculum and not as irrelevant in relation to the national one in force or being in contradiction with it. The student needs to experience a coherent curriculum, and not a fragmented, deficient one. Thus, the curriculum at the decision of the school must meet the national one and blend together. Since then the traditional subject-based curriculum has emphasized knowledge and understanding. Because of that, the role of the curriculum in the decision of the school has addressed to those desired competences that are too little developed specifically or explicitly by academic disciplines. Examples of such skills may include personal development, preparation for adulthood and economic life, encouraging the responsible being, etc.Item CERCETĂRI PRIVIND ASIGURAREA COMPONENTEI COGNITIVE ÎN ACTIVITATEA PSIHOLOGULUI ȘCOLAR(CEP USM, 2022) Potâng, AngelaProfesia de psiholog, relativ tânără pentru țara noastră, este una dintre ocupațiile dificile, caracterizată prin solicitări de ordin cognitiv, dar și emoțional. Articolul dat relevă datele unui studiu realizat pe un eșantion de 166 de elevi din ciclul liceal, care au fost chestionați cu referire la modul în care percep serviciile de asistență psihologică în școală. Se pune accentul pe caracterul multiaspectual al activității psihologului în instituția de învățământ, de la evaluarea și dez- voltarea proceselor psihice cognitive, a dimensiunilor de personalitate și până la aspecte legate de relațiile interpersonale și coeziunea de grup. Având în vedere complexitatea misiunilor ce revin unui psiholog din domeniul educațional, ne-am propus drept obiectiv de cercetare determinarea viziunilor elevilor privind modul de realizare a activității psihologice în instituțiile de învățământ cu referire la componenta cognitivă.Item AUTODETERMINAREA – FACTOR REGLATOR AL MOTIVAȚIEI ÎNVĂȚĂRII LA ELEVI(CEP USM, 2022) Pandelică, MirelaMotivația umană se află în centrul multor activități umane, în ultimii ani manifestându-se un interes din ce în ce mai mare pentru studiul motivației, așa cum ne putem da seama din preocupările numeroşilor autori contemporani. Teoria auto- determinării (SDT) este o teorie motivațională a personalității, dezvoltării și proceselor sociale care examinează modul în care contextele sociale și diferențele individuale facilitează diferite tipuri de motivație, în special motivația autonomă și motivația controlată și, la rândul său, conduce la învățare, performanță, experiență și sănătate psihologică. Pentru un profesor este foarte important să-și stabilească obiective clare în raport cu abilitățile și nevoile elevului și să contureze un sistem de recompense al cărui scop pe termen lung este interiorizarea motivației pentru învățare. În articolul nostru încercăm să subliniem necesitatea utilizării tehnologiilor didactice bazate pe tehnici expresiv-creative, prin care să creștem nivelul de autodeterminare și implicit al motivației intrinseci de învățare.Item CONSIDERAŢII PSIHOPEDAGOGICE ASUPRA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢARE(CEP USM, 2017) Asla, IbrahimÎnvăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de acţiune dinamică, un plan de acţiune,prin care se reconstruieşte şi se dezvoltă sistematic cunoştinţe, idei şi moduri care ne ajută să fundamentăm, să examinăm şi să validăm adevăruri. Este activitatea de organizare şi autoorganizare a experienţei, de construcţie şi reconstrucţie a personalităţii elevului, de formare şi autoformare a propriei individualităţi bio-psihosocio culturale. La rândul ei, motivaţia este şi rămâne o problemă importantă atât pentru profesorul care se confruntă cu situaţii benefice, cât şi pentru elevul care este motivat să înveţe şi are resurse energetice şi obiective clare, întrucât este pus să găsească instrumentele şi contextele de menţinere şi de valorificare maximă, de transformare a ei într-o resursă permanentă de dezvoltare. Motivaţia are nu doarun caracter energizator sau activator asupra comportamentului, ci totodată şi unul de direcţionare a comportamentelor. Astfel,putem conchide că motivaţia dispune de două segmente importante: unul de energizare, iar celălalt vectorizant, de orientare a comportamentului spre realizarea unui anumit scop.În articolul de faţă este efectuală o analiză a paradigmelor ştiinţifice careîncearcă explicarea unui fenomen atât de complex precum motivaţia pentru învăţare ca componentă primordială în obţinerea performanţelor şcolare.