2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
32 results
Search Results
Item The causes and effects of school dropout felt over time(CEP USM, 2024) Curoș, LiudmilaThe article involves an analytical approach to the specifics of school dropout, the causes and effects produced, as well as possible suggestions for managing the large-scale phenomenon. The research methodology consisted in the study of specialized literature and the reflexive analysis of bibliographic sources, various statistical data, which allowed us to issue relevant conclusions and recommendations for its prevention and reduction at a systemic level. Being a complex phenomenon, school dropout manifests itself for various reasons, starting with personal or family problems, a difficult socioeconomic situation and continuing with important factors regarding the way the education system works. Depending on the determining factors, but also the extent of the manifestation, a series of undesirable effects are generated, with a weight on socio-professional integration difficulties. Thus, statistical data are reflected that confirm the acute need for systemic intervention on the treatment of the phenomenon in question, based on the educational actors and social institutions that have contact with the mentioned causes and effects. Systematic and orderly intervention refers in particular to the prevention of school dropout by motivating students, career guidance, carrying out attractive educational activities, involving digital technologies, but also reducing it, by establishing internal and external partnerships, analyzing the main causes, and determining the ways of reintegration into the educational process of young people who temporarily/completely left the educational institution.Item Competences of the teacher in the field of visual arts. Conceptual landmarks(CEP USM, 2024) Chirvase, Valentina; Ungureanu, CristianVarious meanings of competence can be found in the specialized literature. Guțu Vl. (2023) defines it as ,,an integrated system of knowledge, skills, attitudes and values, acquired, formed, and developed through learning, whose mobilization allows the identification and resolution of various problems in various contexts and situations”; ,,purpose, as a projected objective and as a learning objective”; ,,intellectual capacity with various transfer possibilities (capacity to communicate, decide, detect, select, evaluate data, information, relationships), a capacity that associates affective and attitudinal components, motivating action”. Since the emphasis in higher education is on the formation of competent specialists, on the formation and development of competence as a quality of personality (Șevciuc M., 2007), the visual arts teacher, through good training, will contribute to the beautiful growth of students – forming the ,,person of tomorrow” (Berger G., 1973). The study programs, generous both through the variety of specialties and through the psycho-pedagogical training module, give confidence to young visual arts graduates to register and participate in the final exam, thus certifying the skills acquired in the initial training.Item Education and family counseling: certain aspects of cultivating positive daily thinking in adults and children from practical philosophy perspective(CEP USM, 2024) Cuznețov, LarisaThe article represents a theoretical and applied study that follows the strategic line and doctrinal axis of many works by the author regarding the education and enculturation of the family through the valorization of reflection, the moral action of individuals in the context of counseling focused on the development of positive daily thinking in adults and children. Additionally, here is presented and explained a set of principles, conditions and strategies for family education and counseling, which have been scientifically grounded and correlated with essential orientations from the perspective of social psychology, positive psychology, practical philosophy and complex ontological counseling of the family. Some trends in enhancing the moral climate within the postmodern family are analyzed and methods for building well-being, happiness and improving the quality of family life are specified. In this context, the results of an opinion survey conducted on a structured sample of adults, young family members, and middle-aged individuals (420 subjects aged 25-50) are provided, followed by interpretations, conclusions, and practical recommendations for cultivating positive daily thinking.Item VIZIUNEA UNIUNII EUROPENE PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ȘI EGALITATEA DE ȘANSE(Print-Caro, 2024) Garbatovschi, ValeriaViziunea Uniunii Europene reflectă construirea unei societăți puternice, care să asigure bunăstarea oamenilor. Europa se remarcă prin cele mai echitabile societăți din lume, cu standarde ridicate privind condițiile de muncă și protecția socială. Sustenabilitatea competitivă este esențială, iar modelul unic al economiei sociale de piață sprijină reziliența socială și economică a Europei. Europenii apreciază acest model și așteaptă oportunități egale pentru toți, indiferent de caracteristicile individuale. În centrul răspunsului Europei la schimbările actuale se află îmbunătățirea și adaptarea cadrului european de reglementare în materie de politici sociale. Acesta promovează o economie în serviciul cetățenilor și progresul social. Astfel, în articol se reflectă prevederile Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, ce are la bază 20 de principii, divizate pe 3 domenii, precum egalitatea de șanse, protecția socială și incluziunea socială, condiții de muncă echitabile. De asemenea, prezentăm diverse practici europene de promovare a valorilor sociale la nivelul sistemului de învățământ, în materie de inițiative legislative, proiecte, programe de studii, ș.a.Item PERSPECTIVA ANTROPOLOGICĂ ASUPRA EDUCAȚIEI MULTICULTURALE. CONTEXTELE CARE CONTRIBUIE LA UN DIALOG INTERCULTURAL(CEP USM, 2020) Barcari, DinaConceptul de educație multiculturală a fost introdus pentru prima dată în educația publică de subculturile de clasă din Statele Unite, pentru a evidenția pluralismul cultural și egalitatea în educația publică. Scopul acestora a fost crearea unui sistem educațional pluralist. Educația multiculturală rămâne încă o idee alternativă pentru subculturi, antropologi și educatorii de pluralism cultural. Conceptul de educație multiculturală utilizat în economie și politică este diferit de modul în care a rulat acest concept utilizat în sistemele școlare, în care relațiile de putere rămân în mod substanțial nealterate și în cazul în care elaborarea de politici e diferită.Item DIMENSIUNI ALE EDUCAȚIEI: CONCEPTUALIZĂRI ȘI CONTINUITATE DE IDEI(CEP USM, 2020) Coandă, SvetlanaEducația este o activitate complexa și multiaspectuală, care cere o abordare interdisciplinară. Procesul educațional poate fi realizat doar prin conjugarea tuturor factorilor educaționali: familia, școala, mediul social, asociațiile culturale și sportive, mass-media, colectivitatea rurală sau urbană etc. Scopul primordial al educației constă în formarea personalităţii armonios dezvoltate, autonome şi creative. Immanuel Kant menționa în acest sens: ,,Educaţia este activitatea de disciplinare, de cultivare, civilizare a omului, iar scopul educaţiei este de-a dezvolta în individ toată perfecţiunea de care este susceptibil”. Sunt mai multe domenii educaționale: educația intelectuală – pregătirea generala si fundamentală a individului, asigurându-i atât orizontul general de cultură, cât și capacitățile intelectuale necesare oricărei dezvoltări și activități; educația morală – formarea profilului moral al personalității, cultivarea valorilor, a normelor și modelelor comportamentale; educația estetică – formarea gustului estetic, modelarea sensibilității și creativității personalității; De rând cu acestea, de o importanță tot atât de mare, sunt noile tipuri ale educaţiei sau, cum le numesc specialiștii în domeniu – „noile educaţii”: educaţia ecologică; educaţia pentru pace şi cooperare; educaţia pentru pace şi democraţie; educaţia demografică; educaţia pentru o nouă ordine economică internaţională; educaţia pentru comunicare şi mass-media; educaţia pentru un mod sănătos de viaţă; educaţia economică şi casnică modernă etc. Un impact considerabil asupra concepțiilor despre educație au avut lucrările unor notorii gânditori, precum J.Locke, J.J.Rousseau, J. Dewey, J. A. Comenius ș.a. Idei importante despre esența, rolul și funcțiile educației în societate, metode ale procesului educațional sunt expuse și de marii noștri înaintași M.Eminescu, C.RădulescuMotru, C.Noica ș.a.Item ASPECTE EPISTEMOLOGICE PRIVIND DREPTUL LA EDUCAȚIE A COPIILOR ÎN SITUAȚIE DE STRADĂ(CEP USM, 2022) Mărgărint, TatianaCercetarea dată își propune o evaluare a gradului respectării drepturilor copiilor în situație de stradă în școli. Acestor copii li se încalcă dreptul la educație de calitate de către unele cadre didactice, aceasta deoarece ei au rămas în urmă cu însușirea materiei, nu dispun de rechizitele necesare la ore, sunt din familii social-vulnerabile, resping prin igiena lor precară etc. Unele cadre didactice etichetează, discriminează, ignoră copiii din această categorie. Încălcarea dreptului la educație în cadrul instituțiilor de educație este o ilegalitate gravă care necesită a fi pedepsită. Managerii instituțiilor sunt responsabili de gestionarea cazurilor de discriminare, etichetare, ignorare a copiilor în cadrul lecțiilor. Ședințele cu profesorii ar trebui să reflecte și această componentă – drepturile copiilor în situație de risc și a copiilor în situație de stradă. Unele instituții de învățământ: gimnazii, licee se declară a fi prietenoase copilului și ar fi extraordinar dacă această prietenie ar viza toți copiii fără de excepție.Item CRITICĂ ȘI EDUCAȚIE. CÂT DE CRITICĂ AR PUTEA FI GÂNDIREA CRITICĂ?(CEP USM, 2022) Bondor, GeorgePornind de la ideea conform căreia gândirea critică nu implică doar raționalitatea logică, ci și alte capacități precum imaginația, intuiția și perspicacitatea (Kerry S. Walters), voi analiza tipurile de critică efective în modelele educaționale moderne și contemporane și influența lor asupra modurilor în care înțelegem transmiterea culturii. Apoi voi tematiza anumite exagerări ale criticii, întâlnite în proiectele actuale ale educației, care își au originea în preferința pentru hermeneutica suspiciunii ca model privilegiat de cunoaștere și voi indica avantajele unui model educațional care conectează critica și o raționalitate dialogică.Item CĂUTAREA UNIUNII EUROPENE PENTRU O NOUĂ NARAȚIUNE. ROLUL EDUCAȚIEI ȘI CULTURII(CEP USM, 2022) Balosin, Miruna AndreeaCa membri ai Uniunii Europene, împărtășim o identitate, valori, vise comune și o listă de priorități. UE are nevoie de „altceva” pentru a recâștiga inimile și mințile europenilor. În prezent, așa-numitul „altceva” încă lipsește. Narațiunile UE sunt cea mai bună modalitate de a ajunge la public, dar teme precum pacea, prosperitatea sau protecția par puțin probabil să fie opțiuni viabile pentru a justifica integrarea europeană, deoarece sunt deja considerate de la sine înțelese de cetățenii UE. Educația și cultura joacă un rol esențial pentru ca oamenii să se cunoască mai bine peste granițe, să experimenteze și să fie conștienți de ceea ce înseamnă să fii „european”. Este în interesul comun al tuturor statelor membre să valorifice pe deplin potențialul educației și culturii. O viziune pentru 2025 este o Europă în care învățarea, studiul și cercetarea nu ar fi împiedicate de diferite tipuri de granițe. Accentul trebuie pus pe valorile comune și pe dimensiunea europeană a predării la toate nivelurile. O propunere personală este de a învăța despre moștenirea comună și diversitatea Europei și de a obține o bună înțelegere a originilor și funcționării UE, pentru a crea și a menține o societate europeană coerentă. Suntem pregătiți să înlocuim „motto-ul/narațiunea” UE: uniți în diversitate? Ar trebui să ne bazăm pe distribuția existentă a sarcinilor și a competențelor, utilizând modalități testate și retestate de a lucra împreună.Item ROLUL REFLECȚIEI DESPRE FINITUDINEA VIEȚII PENTRU EDUCAȚIE ȘI MORALĂ(CEP USM, 2022) Negomireanu, AlinPentru Heidegger moartea se prezintă ca posibilitate a Dasein-ului de a fi în mod propriu, posibilitate necondiţionată certă şi astfel nedeterminată, dar şi insurmontabilă ce se manifestă în angoasă și pune omul în condiţia de a se decide pentru o existenţă autentică. Concluzia principală care se impune de la sine, datorită lui Heidegger este, că moartea a devenit o problemă fenomenologică, iar analitica heideggeriană a morţii rămâne centrul indiscutabil al istoriei conceptului fenomenologic de moarte. Heidegger poate fi considerat, în mod legitim drept instauratorul problemei morţii în cadrul preocupărilor fenomenologice, aducând în centru atenţiei discursului existenţa febrilă, situată, finită, aflată în orizontul sfârşitului. Aşa cum spunea Kant, proiectul uman moral nu constă în a ajunge să fim fericiţi, ci a deveni demni de fericire, putem să schimbăm puţin registrul şi să spunem că proiectul uman nu rezidă în a deveni nemuritori, ci în a trăi ca şi cum am merita nemurirea. Martin Heidegger a deschis, în acest secol, cea mai atrăgătoare perspectivă pentru gândire şi, asemeni unui vulcan, a spart crusta unei tradiţii încremenite şi închistate, făcând să tâşnească şi să iasă la iveală originarul. Implicațiile pentru educație și morală sunt extrem de actuale în aceste condiții de război în Europa.