2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
5 results
Search Results
Item ROLUL DISCURSULUI CIVIC ÎN EDUCAȚIA PENTRU SOCIETATE(CEP USM, 2020) Dodul, DumitruMarcând aproape decisiv ştiințele socio-umane, rolul discursului civic în educația pentru societate este un subiect amplu, dezbătut şi supus permanent re/conceptualizării. Trăim într-o realitate în care pandemia a afectat semnificativ comunitatea umană sub aspect economic, social politic şi cultural, agravând inegalitățile sociale, inclusiv în sistemul educațional. Această situație a creat bariere pentru participarea la procesul educațional, în primul rând, a persoanelor din categoriile sociale dezavantajate, ținând cont de faptul că şcoala reprezintă în același timp spațiul pentru educaţie academică, cât şi cadru pentru învăţarea abilităților sociale, emoţionale, de cooperare şi sprijin social. Atunci când majoritatea activităților didactice au fost transferate în mediul online este necesar să abordăm şi problema an/alfabetismului, a educației digitale, dar și avantajele digitalizării administrației publice. Devine imperativ valorificarea posibilităților instituțiilor din comunitate, utilizarea rațională a tehnologiilor de învățare online și implicarea imparțială a mijloacelor mass-media în reflectarea problemelor existente, acestea fiind o oportunitate pentru situațiile de criză. În acest context complex, reafirmăm rolul societății civile, prin însăși raţiunea propriei existenţe, care exprimă viziuni și deziderate cu referire la politicile publice, la legi și ordonanțe de urgență – viziuni exprimate, în unele cazuri, prin critica forțelor politice de la putere. Situaţii în care doar societatea democratică garantează libertatea de exprimare – unul dintre principiile care asigură/motivează implicarea cetățenilor în viața comunității.Item CĂUTAREA UNIUNII EUROPENE PENTRU O NOUĂ NARAȚIUNE. ROLUL EDUCAȚIEI ȘI CULTURII(CEP USM, 2022) Balosin, Miruna AndreeaCa membri ai Uniunii Europene, împărtășim o identitate, valori, vise comune și o listă de priorități. UE are nevoie de „altceva” pentru a recâștiga inimile și mințile europenilor. În prezent, așa-numitul „altceva” încă lipsește. Narațiunile UE sunt cea mai bună modalitate de a ajunge la public, dar teme precum pacea, prosperitatea sau protecția par puțin probabil să fie opțiuni viabile pentru a justifica integrarea europeană, deoarece sunt deja considerate de la sine înțelese de cetățenii UE. Educația și cultura joacă un rol esențial pentru ca oamenii să se cunoască mai bine peste granițe, să experimenteze și să fie conștienți de ceea ce înseamnă să fii „european”. Este în interesul comun al tuturor statelor membre să valorifice pe deplin potențialul educației și culturii. O viziune pentru 2025 este o Europă în care învățarea, studiul și cercetarea nu ar fi împiedicate de diferite tipuri de granițe. Accentul trebuie pus pe valorile comune și pe dimensiunea europeană a predării la toate nivelurile. O propunere personală este de a învăța despre moștenirea comună și diversitatea Europei și de a obține o bună înțelegere a originilor și funcționării UE, pentru a crea și a menține o societate europeană coerentă. Suntem pregătiți să înlocuim „motto-ul/narațiunea” UE: uniți în diversitate? Ar trebui să ne bazăm pe distribuția existentă a sarcinilor și a competențelor, utilizând modalități testate și retestate de a lucra împreună.Item CONSOLIDAREA IDENTITĂŢII EUROPENE PRIN EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ(Print-Caro, 2023) Roşca, SimionIdeea de identitate europeană revine din ce în ce mai frecvent în discursurile politice şi în mass media. Mai mult, se construiesc şi se finanţează programe atât la nivel regional, cât şi la nivel european, pentru a construi o identitate europeană, care să îmbine în mod armonios identităţile naţionale ale statelor membre. Îndeosebi astăzi se pune accent pe consolidarea identității europene prin educaţie şi cultură. Subiectul acesta a devenit prioritar pe ordinea de zi a Uniunii Europene, din 2017, când Comisia Europeană a prezentat comunicarea, către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi social european şi Comitetul Regiunilor cu titlul sugestiv Consolidarea identității europene prin educație și cultură, care reprezintă contribuția Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Göteborg. În acest studiu se va efectua o analiză despre importanţa acestui document şi acţiunile care au urmat şi, îndeosebi, urmează să deruleze în UE şi în imediata vecinătate.Item Competențele și personalitatea managerului etic(CEP USM, 2023) Meleca, Viorica; Șevciuc, MaiaÎn acest articol vom prezenta etica managerială care are rolul de a dezvolta competența etică a individului, ceea ce implică capacitatea de a înțelege un argument etic prin identificarea argumentelor factuale și normative, precum și de a identifica implicațiile etice ale unei anumite situații și de a propune soluții practice pentru problemele relevante din punct de vedere etic, conform principiilor morale. În acest articol, se dezvăluie succint competențele specifice eticii manageriale, cum ar fi competența etico-gnosiologică, deontologică, competența de comunicare etică, culturală și etico-managerială. Aceste competențe îndrumă personalitatea managerului spre o integrare mai bună atât în societate, la locul de muncă, cât și în familie. Însă comportamentul unui manager etic consecvent, care promovează libertatea, dezvoltarea și creșterea fiecărui angajat, respectă familiile angajaților, încurajează un echilibru între muncă și timpul de odihnă adecvat, protejează viața, siguranța și sănătatea angajaților și creează un mediu de lucru lipsit de discriminare. Managerul comunică deschis cu subordonații și cultivă o atitudine pozitivă față de ceilalți și realizările acestora. Toate aceste caracteristici sunt considerate a fi esențiale pentru a fi un lider etic consecvent.Item AXIOLOGIE – CADRU DE REFERINŢĂ ÎN FORMAREA ORIENTĂRILOR VALORICE LA STUDENŢI(CEP USM, 2017) Guțu, Zoia; Dohotaru, MaiaAnalizei este supusă problema valorilor și formării orientărilor valorice la studenți din diferite perspective: filosofică,psihologică, sociologică, pedagogică. Accentul se pune pe analiza diferitelor clasificări ale valorilor, pe caracterizarea fenomenului de orientări valorice, acceptând latura educațională a acestora. Totodată, sunt analizate pe larg funcțiile orientărilor valorice: expresivă, adaptivă, protejare, cunoaștere, coordonare.