Dezvoltarea sistemului de asistență socială nu poate fi privită în afara apariției și implementării supervizării. Cercetările dedicate supervizării în asistența socială scot în evidență o atenție deosebită acordată acesteia începând cu secolul al XIXlea. Totuși, interesul științific și consolidarea rolului supervizării în profesionalizarea asistenților sociali se înregistrează în secolul al XX-lea, fiind stabilite sarcinile și rolul supervizării. În articol sunt analizate unele concepții cu privire la etapele de dezvoltare a supervizării. Totodată, sunt prezentate aspecte ale instituirii supervizării în România, Letonia și în Republica Moldova, stabilindu-se rolul societății civile și al mediului academic în acest proces.
