În articol sunt analizate cugetările despre învățământ și educație ale lui Nicolae Iorga (1871-1940) – mare istoric,
publicist, om politic, scriitor, profesor.
Una dintre cele mai importante lucrări ale lui Nicolae Iorga este Istoria învățământului românesc, publicată în anul
1928 și reeditată în anul 1971. În această lucrare, Nicolae Iorga a făcut aprecieri critice asupra diverselor sisteme și
proiecte de modernizare a învățământului din România, susținând și promovând viziuni reformatoare și novatoare.
Nicolae Iorga menționa rolul decisiv în educație și învățământ al limbii materne, accentua insistent impactul școlii
naționale în lupta cu ceea ce el numea „tendințele de deznaționalizare”. În viziunea acestui mare gânditor, principalul
scop al învățământului și educației este „pregătirea omului complect, care să nu se încurce în viaţă, ci s-o înţeleagă,
s-o domine şi s-o sporească”, aportul profesorilor fiind unul decisiv în atingerea acestui scop.
