Din perspectiva teoretică și praxiologică, educația nonformală reprezintă o dimensiune importantă a educaţiei permanente şi parte integrantă a învăţă rii pe tot parcursul vieţii. În articolul de față se analizează conceptul și caracteristicile educației nonformale și se prezintă abordările psihopedagogice referitoare la organizarea activităților educaționale în contextul educației nonformale. Abordările pedagogice ale educației nonformale se referă la sistemul de teorii reprezentat de teoria învățării prin cooperare, teoria umanistă a personalității și abordarea educației centrate de cel ce învață, care asigură direcții teoretice în vederea organizării eficiente a activităților extracurriculare și extrașcolare. Educația nonformală se bazează și pe teorii psihologice precum teoria behavioristă, teoria constructivistă, teoria socio-cognitivă abordate într-o viziune integralistă şi postmodernă.
