2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
4 results
Search Results
Item ABORDĂRI METODOLOGICE DE DEZVOLTARE A COMPETENȚEI DE EVALUARE FORMATIVĂ LA CADRELE DIDACTICE UNIVERSITARE(CEP USM, 2022) Botezatu, Valeria; Bîrnaz, NinaÎn acest articol sunt prezentate repere teoretice și metodologice de dezvoltare a competenței de evaluare formativă la cadrele didactice universitare structurate într-un model psihopedagogic de dezvoltare a competenței de evaluare forma- tivă (CEF). Acest model trasează linii directoare pentru dezvoltarea competenței de evaluare formativă. Modelul psiho- pedagogic de dezvoltare a competenţei de evaluare formativă este construit pe fundamente filozofice (teoria experențială, pragmatismul, funcționalismul), fundamente psihopedagogice (teoria umanistă a personalității, progresivismul, constructivis- mul, behaviorismul, pedagogia competențelor, teoria învățării depline, teoria proiectării centrată pe dovezi), fundamente cibernetice (teoria controlului prin feedback) şi conceptualizează teoretic şi practic dezvoltarea competenţei de evaluare formativă la cadrele didactice universitare. Teoriile vizate evidențiază un sistem de principii care asigură eficienţa acti- vităţilor proiectate în cadrul programului formativ. Conform modelului de formare a competenței, formarea competenței de evaluare formativă presupune un proces complex, prin implicarea cadrului didactic în categorii specifice de situații de formare, care presupun cunoaștere și înțelegere, acțiune, autonomie.Item EVALUAREA FORMATIVĂ PRIN PRISMA ABORDĂRILOR PSIHOPEDAGOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL UNIVERSITAR(CEP USM, 2019) Botezatu, Valeria; Bîrnaz, NinaÎn practica educațională, eficiența procesului de evaluare este influențată de anumite abordări teoretice, inclusiv de abordări psihopedagogice. În acest sens, articolul evidențiază o abordare sistemică și complexă a procesului de evaluare formativă prin prisma abordărilor psihopedagogice: behaviorismul, constructivismul, teoria învățării depline, teoria proiectării centrată pe dovezi, pedagogia competențelor. Astfel, evaluarea formativă înseamnă raportare la competențe, obiective de instruire, cerințe și criterii de evaluare, feedback, resurse educaționale, interacțiune între cadrul didactic și studenți.Item DEMERS TEORETIC PRIVIND FUNCȚIONALITATEA EVALUĂRII FORMATIVE PRIN PRISMA ABORDĂRILOR FILOSOFICE(CEP USM, 2019) Botezatu, Valeria; Bîrnaz, NinaÎn contextul educațional actual, când se cere cu insistenţă deplasarea vectorului de la evaluarea produselor învăţării la evaluarea proceselor în timpul activităţii de învăţare, este promovat conceptul de evaluare formativă. Din acest punct de vedere, rolul evaluării este de a susține învățarea și formarea. În acest articol este analizat conceptul de evaluare formativă prin prisma abordărilor filosofice. Astfel, evoluţia conceptului de evaluare formativă este determinată de influența următoarelor abordări filosofice: paradigma umanistă, existențialism, pragmatism și funcționalismItem ACTIVITATEA INDEPENDENTĂ A STUDENTULUI PRIN PRISMA EVALUĂRII FORMATIVE(CEP USM, 2016) Spînu, Valeria; Bîrnaz, NinaObiectivul principal al acestui studiu constăîn identificarea şi analiza esenţei şi specificului activităţii independente a studentului (AIS) prin prisma evaluării formative în învăţământul universitar. Activitatea independent a studentului contribuie la realizarea eficientă a finalităţilor educaţionale şi la formarea competenţelor lui profesionale, în condiţiile unei planificări eficiente din partea profesorului şi a studentului. Evaluarea formativă vizează îmbunătăţirea activităţii independente a studentului, în cazul în care profesorul şi studentul interacţionează între ei, în baza unui feedback formativ oportun şi suportiv. Evaluarea formative permite reglarea interactive a AIS; astfel, studentul poate să automonitorizeze activitatea independentă, iar profesorul – să adapteze strategia de predare. Eficienţa AIS depinde de colaborarea actorilor educaţionali – profesorul şi studentul, fiecare având rolul său specific în activitatea independentă a studentului. Îmbunănăţirea formării profesionale şi eliminarea cauzelor care blochează acest proces constă în utilizarea în mod eficient, de către cadrele didactice şi studenţi, a strategiei activităţii independente a studentului prin prisma profesorului şi a studentului. Ameliorarea AIS este posibilă prin îmbunătăţirea evaluării formative în învăţământul universitar.