2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13413
Browse
46 results
Search Results
Item Determination of the phylogenetic lineage of the species Microtus Arvalis from the Republic of Moldova based on CYTB gene sequencing [Articol](Editura USM, 2025) Sitnic, Victor; Nistreanu, Victoria; Munteanu, Viorel; Larion, Alina; Sochirca, NataliaResolving phylogenetic structure in cryptic rodent species is essential for understanding evolutionary history, population connectivity, and informing conservation strategies. In the Republic of Moldova, Microtus arvalis co-occurs with the morphologically similar M. levis, complicating species-level identification based on external traits alone. To determine the phylogenetic affiliation of local M. arvalis populations, we sequenced the mitochondrial cytochrome b (CYTB) gene (1106 bp) from five individuals identified molecularly from a total of 13 vole samples collected in central Moldova. These sequences were analyzed alongside 26 reference sequences retrieved from GenBank, representing the major phylogenetic lineages of M. arvalis across Europe. Phylogenetic reconstruction, performed using the Neighbor-Joining method in R software environment, revealed that the samples from Moldova form a highly homogeneous cluster and group with sequences from Poland, Slovakia, Finland, and Hungary. This pattern indicates a clear affiliation with the eastern phylogenetic lineage. The results expand the phylogeographic understanding of M. arvalis in Eastern Europe and underscore the utility of mitochondrial markers in distinguishing closely related species and supporting regional biodiversity assessments.Item Parasitic nematofauna in pea crops (Pisum sativum L.) under the impact of the unstable environmental conditions of the Republic of Moldova [Articol](Editura USM, 2025) Iurcu-Străistaru, Elena; Bivol, Alexei; Rusu, Ștefan; Rusu, VioreliaThe results of the present research estimated the efficiency of the phytosanitary helmintological control in peas grown in open field and elucidated the helmintological parasitic impact, establishing the range of the invasive nematofauna, the frequency and the abundance of the associations. As a result of the phytosanitary research and the analysis of the helmintological impact on pea plants,it was found that the parasitic nematode complexes consisted of 14 species included in 4 families: Aphelenchidae, Hoplolaimidae, Tylenchidae, Heteroderidae, of the order Tylenchida, class Nematoda, distributed according to the investigated areas and classified according to the spectrum of trophic specialization in 5 groups. A larger number of species was detected in the Center area 15 species from 8 genera. It was found that the values varied from 7 to 30%, the damage being caused mainly by invasive associations of parasite nematodes of the genera: Heterodera, Meloidogyne, Ditylenchus, Pratylenchus, Helicotylenchus, Aphelenchus. The results of the phytosanitary monitoring contributed to elucidating the degree of nematological damage and brought new evidence in favor of applying sustainable pest control measures suitable for fabaceae croops.Item Diversity and functioning of phytoplankton in the Dubasari water accumulation reservoir [Articol](CEP USM, 2014) Ungureanu, Laurenția; Toderaș, Ion; Tumanova, Daria; Ungureanu, GrigoreDuring the period 2009-2011 the Dubasari lake phytoplankton was represented by a total of 90 species and intra-specific taxons, where Bacillariophyta, Cyanophyta and Chlorophyta species are prevailing. Numbers of phytoplankton ranged from6.16 to 13.76 mln.cel/l with the biomass from 4.27 to 18.41 g/m3 in the spring and from2.13 to 35.99 mln.cel/l with the biomass from 7.02 to 24.13 g/m3 in the summer, and from 3.5 to 13.3 mln.cel/l with the biomass from 2.91 to 17.61 during autumn. Share in the phytoplankton numbers belongs to cianofite algae, and in the algal biomass to bacilariofite algae. The maximum intensity of production processes was recorded in the summer, primary production values being located within 0.84 to 9.95 gO2/m-2 24 h. Seasonal and spatial fluctuations in lake primary production are accompanied by fluctuations in phy- toplankton biomass, community structure of plankton algae succession, changes in nutrient elements concentrations and water transparency values oscillations. There were established variations of the saprobe index values within 1.68 to 2.72. Most saprobe index values were within limits of the β-mezosaprobe zone and indicate attribution to the water the quality classes 3a -”satisfactory pure” – 3b “moderately polluted”.Item Diversitatea speciilor de lilieci din siturile subterane de la Căprești și Bîrnova [Articol](CEP USM, 2025) Caldari, Vladislav; Nistreanu, Victoria; Larion, Alina; Dibolscaia, NataliaCercetarea a fost efectuată în anul 2024 în zona de nord a țării în minele de calcar din apropierea satelor Căprești și Bîrnova în lunile august și septembrie. Minele studiate sunt de dimensiuni mici, aproximativ 50-60 m adâncime cu mai multe coridoare laterale și au fost studiate pentru prima dată. În total pe ambele perioade de studiu au fost înregistrate 6 specii de lilieci cara aparțin la 2 familii: Rhinolophuis hipposideros, Myotis dasycneme, M. daubentonii, M. mystacinus, Plecotus auritus, P. austriacus. Numărul maxim de indivizi a fost observat în perioada de hibernare. Speciile dominante au fost Myotis daubentonii și Plecotus auritus. Toate speciile identificate sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova și sunt protejate la nivel internațional. Aceste noi locuri de adăpost sunt importante pentru lilieci în perioada de hibernare și ca adăpost temporar de vară, monitorizarea siturilor va continua.Item Coleopterele (Coleoptera: Chrysomelidae, Curculionidae) din rezervația biosferei Prutul de Jos [Articol](CEP USM, 2025) Calestru, LiviaLucrarea include date noi privind diversitatea speciilor de insecte (Coleoptera: Chrysomelidae, Curculionidae) din Rezervația Biosferei Prutul de Jos. Speciile de crisomelidele și curculionide au fost colectate în perioada 1967 – 2024. Pentru Rezervației Biosferei Prutul de Jos au fost identificate 69 de specii: 20 de specii de crisomelide ce aparţin la 12 genuri și 49 de specii de curculionide ce aparţin la 27 de genuri. Insectele au fost colectate în localitățile Manta (23 de specii), Brînza (3), Văleni (10), Slobozia Mare (6), Cîșlița-Prut (8) și Giurgiulești (34). Cercetările demonstrează că Rezervația Biosferei Prutul de Jos este o zonă de mare importanță pentru conservarea diversității biologice, iar cercetările trebuie să continue.Item Specii de helminți identificate la șoarecele de casă [Articol](CEP USM, 2025) Chihai, Oleg; Rusu, Ștefan; Zamornea, Maria; Larion, Alina; Tălămbuță, NinaStructura taxonomică a speciilor de helminți identificate la șoarecele de casă, este încadrată în 3 clase, 10 familii, 10 genuri şi 11 specii, inclusiv, 5 specii din clasa Cestoda (Mesocestoides lineatus larvae – 17,0%, Skrjabinotaenia lobata – 4,2%, Hydatigera taeniaeformis larvae – 16,0%, Paranoplocephala omphaloides – 4,2%, Rodentolepis straminea – 5,0%) cu o pondere de 45,5%, 4 specii din clasa Secernentea (Syphacia obvelata – 33,3%, Syphacia stroma – 8,3%, Mastophorus muris – 33,3%, Strongyloides ratti – 4,2%) cu o cotă de 45,5%, iar 2 specii sunt din clasa Adenophorea (Trichocephalus muris – 8,3%, Capillaria hepatica – 16,7%) constituind 18,1% din totalul de specii identificate. Evaluând structura endoparazitismului constatăm o diversitate taxonomică bogată și un nivel de infestare sporit, iar Indicele invazional total constituind 71,9% (gazde infestate). Datele obținute relevă potențialitatea riscului de poluare parazitară a zonei de interferență dintre ecosistemele naturale și antropizate, prin transmiterea formelor invazive de la animalele sălbatice la cele domestice, precum și la om.Item Infestarea cu specii de ectoparaziți comuni și specifici la palmipedele domestice din familia anatidae (rațe, gâște) din Republica Moldova [Articol](CEP USM, 2025) Zamornea, Maria; Erhan, Dumitru; Rusu, Ștefan; Chihai, OlegRezultatele cercetărilor parazitologice obținute la palmipedele domestice din familia Anatidae (rațe, gâște) efectuate pe perioada anului 2024 au demonstrat, că ele sunt infestate cu 11 specii de agenți parazitari care aparțin la 2 clase (Insecta, Arachnida), 5 familii (Trinotonidae, Philopteridae, Menoponidae, Dermanyssidae, Argasidae) și 7 genuri (Anatoecus, Anaticola, Trinoton, Menopon, Lipeurus, Dermanyssus, Argas). Totodată, s-a stabilit, că unele din speciile înregistrate la palmipedele domestice (rațe, gâște) sunt comune şi la galinacee domestice și sălbatice (găini, fazani, prepelițe, porumbei), precum și la palmipedele sălbatice acvatice. Specia Trinoton anserinum parazitează la multe specii de păsări sălbatice de apă, inclusiv lebede și gâște, și servește ca gazdă intermediară în ciclul de viață al nematodei Sarconema eurycerca, care provoacă o infecție cardiacă și ulterior moartea lor. Specia Argas persicus stabilita la gâște este periculoasă și transmite numeroși agenți patogeni (Borrelia anserina) la animale, inclusiv la oameni.Item Infestații cu specii de malofagi la rațe (Anas platyrhynchos domesticus L.) din zona de centru a Republicii Moldova [Articol](CEP USM, 2025) Zamornea, Maria; Erhan, Dumitru; Rusu, Ștefan; Gliga, OleseaInvestigațiile cu privire la stabilirea diversității agenților parazitari la rațe (Anas platyrhynchos domesticus L.) au fost efectuate pe parcursul anului 2024. Au fost recoltate 57 de eșantioane biologice din diverse gospodării particulare din zona de Centru a Republicii Moldova. Au fost identificate șase specii de malofagi, care aparțin la clasa Insecta, 3 familii (Trinotonidae, Philopteridae, Menoponidae) și 4 genuri (Anatoecus, Anaticola, Trinoton, Menopon). S-a stabilit extensivitatea (EI) și intensivitatea infestării (II) cu următoarele specii de malofagi: Anatoecus icterodes EI – 7,0%, II – 2 – 4 ex., Anatoecus dentatus EI – 13%, II – 7 ex., Anaticola crassicornis EI – 14,0%, II – 10 – 57ex., Anaticola anseris EI – 2,0%, I I– 1,0 – 2,0 ex., Trinoton querquedulae EI – 5,0%, II – 2 – 4 ex. și cu specia Menopon obscurum EI – 4,0%, II – 2 – 9 ex. S-a stabilit, că speciile de malofagi înregistrate la palmipedele domestice (rațe) din familia Anatidae sunt comune la unele specii de păsări sălbatice de apă.Item Infestarea gâştelor (anser anser domesticus L.) din Republica Moldova cu ectoparaziţi(CEP USM, 2024) Zamornea, Maria; Erhan, Dumitru; Rusu, Ștefan; Gliga, OleseaDe la gâște (Anser anser domesticus L.) din Republica Moldova s-au recoltat 249 de eșantioane biologice. S-a stabilit infestarea lor cu 8 specii de malofagi (Trinoton querquedulae (Linnaeus, 1758), Trinoton anserinum (Fabricius, 1805), Anatoecus adustus (Nitzsch in Giebel, 1874), Anatoecus icterodes (Nitzsch, 1818), Anaticola crassicornis (Scopoli, 1763), Anaticola anseris (Linnaeus, 1758), Menopon obscurum (Piaget, 1880), Lipeurus caponis (Linneus, 1758), o specie de acarieni gamazizi (Dermanyssus gallinae (De Geer, 1778) și o specie de căpușe argazide (Argas persicus (Oken,1818). Din speciile stabilite la gâște, o specie de malofagi (Lipeurus caponis) este comună pentru galinaceele domestice și sălbatice, 2 specii de acarieni: Argas percicus - parazitează pe galinaceele sălbatice și domestice, iar specia Dermanyssus gallinae - este comună la mai multe specii de păsări domestice, sălbatice și mamifere, inclusiv şi la om.Item Utilizarea producției primare algale de către consumatorii din verigile trofice superioare(CEP USM, 2024) Roșcov, Elena; Toderaș, Ion; Ungureanu, Laurenția; Tumanova, DariaStudiul prezintă rezultatele investigațiilor privind utilizarea speciilor de microalge Chlorella vulgaris Beijerinck 1890 și Oscillatoria amphibia C.Agardh ex Gomont 1892, ca sursă de hrană pentru populația de Paramecium caudatum Ehrenberg, 1834. Rezultatele demonstrează cum diferite concentrații ale culturilor de alge influențează parametrii reproducției celulare la Paramecium caudatum. Concentrațiile scăzute de Chlorella vulgaris stimulează creșterea, în timp ce concentrațiile mari de Oscillatoria amphibia au un efect negativ asupra populației de paramecii. Chlorella vulgaris poate fi eficientă în doze mici pentru a stimula creșterea și productivitatea pe termen scurt, în timp ce Oscillatoria amphibia, în concentrații ridicate poate afecta negativ reproducerea și diviziunea celulară. Importanța acestor constatări rezidă în înțelegerea utilizării algelor ca sursă de hrană pentru ciliate, având consecințe asupra stării ecologice a ecosistemelor acvatice și asupra sănătății populațiilor de protozoare.