2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48
Browse
2 results
Search Results
Item BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN PERSPECTIVA FACTORULUI POLITIC (1944–1989)(2024) Enache, Ionuț I.Având la bază literatura de specialitate, sursele istorice inedite (materiale de arhivă), discursurile conducătorilor politici din epocă, presa şi legislația de epocă, memoriile etc. se analizează evoluția Bisericii Ortodoxe Române în perioada postbelică; factorii internaționali şi interni care au generat schimbări radicale în viața celei mai mari instituții ecleziastice din România. Articolul dat prezintă influența principalului partid de guvernământ (Partidul Muncitoresc Român/ Partidul Comunist Român) în viața Bisericii Ortodoxe Române. Se face o trecere în revistă a principalelor instrumente politice şi represive (Ministerul/Departamentul Cultelor) care au influențat mersul vieții religioase sub regim comunist. S-au prezentat acțiunile moderate, dar şi cele radicale utilizate de autoritățile politice asupra vieții religioase. A fost analizat discursul politic referitor la edificarea societății româneşti, indentificând-se în acest fel şi locul Bisericii Ortodoxe Române. Pentru a supraviețui noilor condiții, ostile cultelor religioase, instituția clericală a fost nevoită să aplice diferite forme de „conviețuire” cu autoritățile politce. Deşi legislația de epocă prevedea libertate confesională, factorul politic a supravegheat în de aproape instituția religioasă. În contextul „edificării societății socialiste multilateral dezvoltate” rolul bisericii în societate devenea tot mai incert.Item SITUAȚIA MINORITĂȚILOR RELIGIOASE DIN SUDUL BASARABIEI ÎN PERIOADA 1856-1878. (CAZUL COMUNITĂȚII LIPOVENEȘTI)(CEP USM, 2022) Gumenâi, IonIstoria sudului Basarabiei în perioada 1856-1878 a fost subiectul unor studii nu o singură dată, doar că acestea s-au axat cu precădere asupra problematicii politico-economico-sociale, referindu-se preponderent la majoritatea ortodoxă a populației. Din aceste considerente materialul prezentat se axează pe o altă dimensiune, focusându-se asupra unei mino- rități religioase din zonă, și anume – cea a lipovenilor. În articol vom încerca să facem o paralelă între politica promovată de către recent încoronatul țar Alexandru al II-lea față de cultul ortodocșilor de rit vechi din Imperiul Rus și cea a administrației românești, care a fost instaurată în sudul Basarabiei. Vom face o analiză, pe de o parte, a atitudinii Bisericii Ortodoxe Române față de lipoveni, iar, pe de alta – a autorităților laice, care se conduceau după prevederile Tratatului de pace de la Paris.