2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48

Browse

Subject: search.filters.subject.Imperiul Rus

Search Results

Now showing 1 - 10 of 29
  • Thumbnail Image
    Item
    DE LA IMPERIUL RUS LA IMPERIUL SOVIETIC: EVOLUȚIA CONCEPTULUI MOLDOVENISMULUI ÎN CERCETĂRILE ETNONAȚIONALE
    (CEP USM, 2024) Moroi, Natalia
    Oficialitățile imperiale rusești foloseau doar termenii „moldoveni” și „limbă moldovenească”, cercetărorii și liderii politici formați în Imperiul Rus foloseau termenii „moldoveni” și „limba moldovenească”, români și limba română în calitate de termeni interschimbabili, chiar și după lovitura de stat din octombrie 1917. Dar „noua” istoriografie sovietică, la temelia căreia stă articolul lui C. Derjavin, manifestă de la bun început ura totală față de termenul român și sintagma limba română. În primul deceniu de după revoluția din februarie 1917 cercetarea problemelor etnnonaționale a decurs în temeiul planurilor elaborate încă în Imperiul Rus, în timpul primului război mondial. Unicul specialist care s-a preocupat de această problemă a fost L.Berg, alții, de fapt nici nu existau în acel timp. Continuarea promovării de către bolșevici a tradițiilor imperiale, politică care s-a manifestat deschis în privința Basarabiei, a dus la implicarea directă a organelor de partid și sovietice în problema determinării apartenenței etnonaționale și a limbii vorbite de către românii din Basarabia. Cu toate că unii dintre liderii politici sovietici cominterniști, promotori ai extinderii „revoluției proletare” afirmau foarte clar că locuitorii băștinași ai Basarabiei și din stânga Nistrului sunt români și limba vorbită de ei este limba română, această poziție corectă a lor venea în contradicție cu politica națională de sorginte imperială promovată de URSS. În atare situație, căutând să legitimeze republica tampon creată pe malul stâng al Nistrului – RASS Moldovenească, dar și pretențiile asupra Basarabiei, unii autori, nespecialiști în domeniul în care se pronunțau, dar mai ales liderii politici locali, așa numiții „autohtoniști”, reieșind doar din motive politice, au repus la ordinea zilei teoria proletcultistă conform căreia moldovenii ar fi un popor înrudit cu românii, dar totuși altul, iar limba vorbită de ei, este „limba moldovenească”, o limbă vorbită de popor, deosebită de limba română.
  • Thumbnail Image
    Item
    PROFILUL ETNIC AL ORAŞUL BĂLȚI ÎN DIFERITE PERIOADE DE DEZVOLTARE
    (2023) Miron, Marina; Miron, Viorel
    Autorii articolului de față vin cu o contribuție la cercetarea diversității etnice a or. Bălți şi aportul acesteia la dezvoltarea socio-economică a localității. Rezultatele cercetării confirmă faptul că această aşezare a fost şi rămâne locuită de diverse grupuri etnice, principalul constituind populația autohtonă. Deşi mult timp localitatea s-a aflat în proprietatea unei familii cu rădăcini greceşti, aceasta nu a dus la formarea unei comunități greceşti mari aici. Cea mai prezentă în viața socio-economică pe parcursul secolului al XIX-lea – prima parte a secolului al XX-lea a fost comunitatea evreiească, care a ajuns pe atunci la peste 50% din populația oraşului, ocupându-se în special cu negustorie şi prestare de servicii. Alte etnii (polonezi, germani, ruşi, ucraineni, greci şi armeni etc.) au fost nesemnificative ca număr de populație în oraşul Bălți în peri- oada menționată mai sus. Anexarea Basarabiei în 1940 de către URSS cu instalarea ulterioară a regimului sovietic s-a soldat cu reducerea substanțială a numărului de evrei de pe tabloul etnic al Bălțiului şi creşterea semnificativă a numărului de ruşi şi ucraineni în această localitate în perioada sovietică. Drept rezultat, după mai bine de 30 de ani de independență, cca 41% din populația oraşului încă îşi declară limba rusă drept limbă maternă.
  • Thumbnail Image
    Item
    RECENSĂMÂNTUL GENERAL AL POPULAȚIEI IMPERIULUI RUS DIN ANUL 1897: PROIECȚII DEMOGRAFICE, SOCIALE, ETNO-LINGVISTICE ȘI CONFESIONALE ALE BASARABIEI
    (2018) Boțolin, Sergiu
    Studiul abordează modul de organizare și efectuare a recensământului general al populației din Imperiul Rus de la 1897. Identificarea actorilor, metodologiei și etapelor de derulare a recensământului permit elucidarea specificului acestui demers în cazul Imperiului Rus. Totodată, obiectivitatea datelor este pusă la îndoială de numărul mare de lacune constatate, atât de ordin operațional, cât și metodologic. Deficiențele recensământului general, cât și modul în care s-a încercat depășirea acestora, considerăm că sunt simptomatice pentru întreg sistemul administrativ al Imperiului Rus. Pentru Basarabia, conturarea tabloului demografic, social și etno-confesional determină locul specific al acestei gubernii în cadrul Imperiului Rus și evidențiază efectele politicilor întreprinse de centru la periferie.
  • Thumbnail Image
    Item
    EMANCIPAREA ŢIGANILOR ÎN BASARABIA* EMANCIPATION OF ROMANI PEOPLE IN BESSARABIA
    ("Centrografic" SRL, 2022) Tomuleț, Valentin
    Pe baza unui bogat material factual inedit din arhivă, autorul analizează statutul și procesul de emancipare a sclavilor romi basarabeni, care s-a desfășurat în baza Statutului emis prin decretul Senatului din 2 martie 1861. Statutul proclama că sistemul de iobăgie/sclavie a fost desființat odată pentru totdeauna în Basarabia. Romilor eliberați din această dependență li se acordau drepturi similare țăranilor liberi înscriși în comunele sătești și celor stabiliți pe proprietățile moșierilor. Statutul din 2 martie 1861 nu a schimbat însă substanțial situația și statutul poporului rom din Basarabia, din simplul motiv că o mare parte dintre ei (în special cei din curte și rătăcitori) nu erau fermieri pricepuți, așezați cu greutăți. în comunitățile sătești unde nu au avut de ales decât să urmeze un mod de viață sedentar; de cele mai multe ori au fost întâmpinați la rece de săteni. Drept urmare, unii dintre ei s- au mutat în orașe și orașe, crescând rangul de meșteșugari, lăutari, muncitori sezonieri etc. De aceea, problemele legate de modul tradițional de viață al romilor, de integrarea acestei noi populații libere a Basarabiei în viața rurală și urbană s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât se credea inițial.
  • Thumbnail Image
    Item
    MAZILII, RUPTAŞII ŞI RUPTELE ÎN PRINCIPATUL MOLDOVEI (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea)
    (2021) Tomuleț, Valentin
    Dans la présente étude, l’auteur analyse les deux catégories privilégiées de population dans la Principauté de Moldavie – les Mazilis et les Ruptaş et détermine les changements qui se sont produits au fil des ans dans le statut social et la contrainte fiscale, met en discussion les données de recensement réalisées par l’administration russe en Moldavie dans les années 1772, 1774 et 1808, qui permettent d’établir leur nombre, par rapport aux catégories sociales imposables, et à partir de là, mettre en évidence leur statut et situation économique. L’analyse des documents publiés, mais aussi des originaux des archives, mises dans le circuit scientifique par l’auteur permettent une connaissance détaillée de l’histoire des catégories sociales de la Principauté de Moldavie, en particulier de celles privilégiées, de la seconde moitié du XVIIIe siècle - le début du XIXe siècle, offre de réelles possibilités pour comprendre ces changements intervenus plus tard en Bessarabie, après son annexion en 1812 à l’Empire russe, nous permettent de souligner de manière convaincante l’unité de structure et de développement historique héritée de la Principauté de Moldavie et mettre en évidence les changements structurels qui sont parvenus au sein de ces catégories sociales et fiscales sous la domination tsariste.
  • Thumbnail Image
    Item
    REPERE ISTORIOGRAFICE PRIVIND RELAȚIILE COMERCIALE ALE BASARABIEI CU PRINCIPATUL MOLDOVEI (1812-1859)1
    (2021) Tomuleț, Valentin; Butnaru, Adriana
    Les auteurs mettent en discussion le problème des relations commerciales de Bessarabie avec la Principauté de Moldavie dans les années 1812-1859 et constatent que le sujet cité ne constitue pas l’objet d’étude des recherches, ni dans l’historiographie moderne, ni dans celle contemporaine. On note qu’il y a peu de recherches sur ce sujet et même s’il en a, ils sont faits tangentiellement (vague) dans les travaux de synthèse dédiés à la vie socialeéconomique de la Bessarabie dans la première moitié du XIXe siècle, mais ils ne répondent pas aux exigences de la science historiographique contemporaine. Il n’y a pas encore de visions claires sur diverses questions liées à la politique commerciale-douanière du tsarisme en Bessarabie dans les premières années après son annexion à la Russie. Il manque de précision et de clarté dans la détermination de l’influence de la politique commerciale sur le développement du commerce de la Bessarabie avec les États voisins, y compris la Principauté de Moldavie, l’inclusion de la région dans le système du marché intérieur et du marché intérieur russe et du commerce international, etc. Respectivement, il permet l’approche scientifique de ce sujet.
  • Thumbnail Image
    Item
    RECENSĂMÂNTUL FISCAL DIN 1835 – SURSĂ IMPORTANTĂ ÎN STUDIEREA STĂRILOR SOCIALE PRIVILEGIATE DIN BASARABIA (Exemplul boiernaşilor)
    (2020) Tomuleț, Valentin
    În studiul de față, bazat pe un bogat material de fapt, autorul analizează două tipuri de surse istorice în studierea problemelor demografice și socio-economice ale Basarabiei în epoca modernă - recensămintele (în special recensămintele fiscale) și statisticile oficiale ruse de către instituțiile guvernamentale locale / județene sau centrale / regionale). Autorul constată că cercetarea istorică a istoricului / cercetătorului se bazează pe diverse surse istorice, pe baza cărora analizează întrebarea, recensămintele și statisticile sunt surse importante în studiul istoriei Basarabiei.
  • Thumbnail Image
    Item
    STATUTUL BOIERNAŞILOR DIN BASARABIA ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
    (2020) Tomuleț, Valentin
    In this study, the author explores the issue of the social status of boierinaşi in Bessarabia under Tsarist rule. The author notes that after the annexation of Bessarabia to the Russian Empire, the imperial authorities equated the boierinaşi with Russian personal nobles, granting them various privileges. The Regulations of the administrative organization of the Bessarabian region of April 29, 1818 says that “under the name of boierinaşi is meant a social class that is not of noble origin and has not reached the highest boyar posts, but who received the lowest ranks below the vel şătrar”. Paying attention not only to holding senior positions, but also to the role in the administrative institutions of the region, the Russian authorities from the very beginning did not approve of this social status, despite the fact that although the boierinaşi had not performed important administrative functions until that time, some of them belonged to very old families. In accordance with the Regulation on social status rights of the inhabitants of Bessarabia of March 10, 1847, the tsarist authorities equated the Bessarabian boierinaşi with the personal nobles of the Russian Empire, later calling them personal nobles. Consequently, the number of Bessarabian boierinaşi gradually began to decrease. If they did not perform any administrative functions, they were required to enter the category of mazili. Small boierinaşi were often seen as a kind of patriarchs of the peasant community. However, with the disappearance of the generations that witnessed the annexation of Bessarabia to the Russian Empire, their descendants replenished the ranks of mazili, and after the elimination of mazili as a social stratum and rutaşi as a fiscal category in 1847, they were considered odnodvortsy. Thus, the tsarist authorities, trying to eliminate the dissimilarity or inconsistency with the Russian social system, unified part of the Bessarabian social categories with the Russian ones, which led to the disappearance of the boyars as a social category.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    NOBILI DIN ŢINUTUL HOTIN ÎN STATISTICA RUSĂ DIN 1820
    (2018) Tomuleț, Valentin
    In the present study, based on a rich factual material, the author analyzes Russian statistics from 1820 as a source in the study of various demographic problems that occurred in Bessarabia in the first decades after annexation. The author ascertains that in the scientific research in the field of historical sciences, the historian/researcher uses different categories of historical sources, based on which he analyzes the question; the statistic is an important source in studying the history of different social categories, including the nobility .