2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48
Browse
2 results
Search Results
Item EMIGRAŢIA POPULAŢIEI DIN BASARABIA ÎN CAUCAZ, CRIMEEA ŞI ÎN NORDUL MĂRII NEGRE (ANII ’40 - ’80 AI SECOLULUI AL XIX - LEA)(CEP USM, 2020) Bolduma, ViorelÎn acest articol, în baza izvoarelor inedite de arhivă, autorul pune în discuţie problema emigraţiei populaţiei din Basarabia în Caucaz, Crimeea şi în nordul Mării Negre în anii ’40-’80 ai secolului al XIX-lea. Izvoarele puse în circuitul ştiinţific îi permit autorului să constate că Războiul Crimeii (1853-1856), epidemiile, anii secetoşi, politica de colonizare şi de deznaţionalizare dusă de autorităţile ţariste şi consecinţele reformei agrare din Basarabia din 14 iulie 1868 au constituit cauzele principale ale emigraţiei populaţiei din Basarabia în Caucaz, Crimeea şi în nordul Mării Negre în anii ’40-’80 ai secolului al XIX-lea. Acest proces a afect at categoriile sociale de bază ale populaţiei din Basarabia: ţăranii răzeşi, populaţia oraşelor, ţăranii de stat şi coloniştii.Item ИСТОРИОГРАФИЧЕСКИЕ СВЕДЕНИЯ О БОЛГАРАХ СЕВЕРНОГО ПРИЧЕРНОМОРЬЯ В КОНЦЕ XVIII ВЕКА(CEP USM, 2015) Думиника, ИванÎn articol sunt analizate lucrările care au abordat acest subiect luat ca tematică. Autorul reflectă dispute istoriografice referitoare la problema privind emigrarea bulgarilor la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi stabilirea lor ulterioară în sudul Malorosiei şi pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Sunt prezentate lucrări care reflectă colonizarea civilă şi militară a regiunii. Sunt prezentate opiniile şcolilor istorice cu referire la problema privind participarea voluntarilor bulgari în formaţiunile de husari şi în cadrul acestora în războaiele ruso-turce. Autorul scoate în evidenţă şi dezbateri ce reflectă dezvoltarea social-economică a emigranţilor bulgari. Ca obiect de cercetare a istoricilor a devenit şi legislaţia ţaristă, cu ajutorul căreia erau atraşi şi stabiliţi coloniştii transdanubieini. Se face referire şi la atestarea primelor aşezări ale bulgarilor pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Sunt trecute în revistă argumentele cercetătorilor asupra problemei cu privire la periodizarea etapelor de emigrare, datarea primelor colonii, dar şi stabilirea satelor din Bulgaria de unde au fugit bulgarii. Sunt trasate concluzii asupra unor probleme puţin prezente în istoriografie sau care în general nu se regăsesc, deocamdată, în cadrul acesteia.