2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48
Browse
11 results
Search Results
Item EMANCIPAREA ŢIGANILOR ÎN BASARABIA* EMANCIPATION OF ROMANI PEOPLE IN BESSARABIA("Centrografic" SRL, 2022) Tomuleț, ValentinPe baza unui bogat material factual inedit din arhivă, autorul analizează statutul și procesul de emancipare a sclavilor romi basarabeni, care s-a desfășurat în baza Statutului emis prin decretul Senatului din 2 martie 1861. Statutul proclama că sistemul de iobăgie/sclavie a fost desființat odată pentru totdeauna în Basarabia. Romilor eliberați din această dependență li se acordau drepturi similare țăranilor liberi înscriși în comunele sătești și celor stabiliți pe proprietățile moșierilor. Statutul din 2 martie 1861 nu a schimbat însă substanțial situația și statutul poporului rom din Basarabia, din simplul motiv că o mare parte dintre ei (în special cei din curte și rătăcitori) nu erau fermieri pricepuți, așezați cu greutăți. în comunitățile sătești unde nu au avut de ales decât să urmeze un mod de viață sedentar; de cele mai multe ori au fost întâmpinați la rece de săteni. Drept urmare, unii dintre ei s- au mutat în orașe și orașe, crescând rangul de meșteșugari, lăutari, muncitori sezonieri etc. De aceea, problemele legate de modul tradițional de viață al romilor, de integrarea acestei noi populații libere a Basarabiei în viața rurală și urbană s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât se credea inițial.Item MAZILII, RUPTAŞII ŞI RUPTELE ÎN PRINCIPATUL MOLDOVEI (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea)(2021) Tomuleț, ValentinDans la présente étude, l’auteur analyse les deux catégories privilégiées de population dans la Principauté de Moldavie – les Mazilis et les Ruptaş et détermine les changements qui se sont produits au fil des ans dans le statut social et la contrainte fiscale, met en discussion les données de recensement réalisées par l’administration russe en Moldavie dans les années 1772, 1774 et 1808, qui permettent d’établir leur nombre, par rapport aux catégories sociales imposables, et à partir de là, mettre en évidence leur statut et situation économique. L’analyse des documents publiés, mais aussi des originaux des archives, mises dans le circuit scientifique par l’auteur permettent une connaissance détaillée de l’histoire des catégories sociales de la Principauté de Moldavie, en particulier de celles privilégiées, de la seconde moitié du XVIIIe siècle - le début du XIXe siècle, offre de réelles possibilités pour comprendre ces changements intervenus plus tard en Bessarabie, après son annexion en 1812 à l’Empire russe, nous permettent de souligner de manière convaincante l’unité de structure et de développement historique héritée de la Principauté de Moldavie et mettre en évidence les changements structurels qui sont parvenus au sein de ces catégories sociales et fiscales sous la domination tsariste.Item REPERE ISTORIOGRAFICE PRIVIND RELAȚIILE COMERCIALE ALE BASARABIEI CU PRINCIPATUL MOLDOVEI (1812-1859)1(2021) Tomuleț, Valentin; Butnaru, AdrianaLes auteurs mettent en discussion le problème des relations commerciales de Bessarabie avec la Principauté de Moldavie dans les années 1812-1859 et constatent que le sujet cité ne constitue pas l’objet d’étude des recherches, ni dans l’historiographie moderne, ni dans celle contemporaine. On note qu’il y a peu de recherches sur ce sujet et même s’il en a, ils sont faits tangentiellement (vague) dans les travaux de synthèse dédiés à la vie socialeéconomique de la Bessarabie dans la première moitié du XIXe siècle, mais ils ne répondent pas aux exigences de la science historiographique contemporaine. Il n’y a pas encore de visions claires sur diverses questions liées à la politique commerciale-douanière du tsarisme en Bessarabie dans les premières années après son annexion à la Russie. Il manque de précision et de clarté dans la détermination de l’influence de la politique commerciale sur le développement du commerce de la Bessarabie avec les États voisins, y compris la Principauté de Moldavie, l’inclusion de la région dans le système du marché intérieur et du marché intérieur russe et du commerce international, etc. Respectivement, il permet l’approche scientifique de ce sujet.Item RECENSĂMÂNTUL FISCAL DIN 1835 – SURSĂ IMPORTANTĂ ÎN STUDIEREA STĂRILOR SOCIALE PRIVILEGIATE DIN BASARABIA (Exemplul boiernaşilor)(2020) Tomuleț, ValentinÎn studiul de față, bazat pe un bogat material de fapt, autorul analizează două tipuri de surse istorice în studierea problemelor demografice și socio-economice ale Basarabiei în epoca modernă - recensămintele (în special recensămintele fiscale) și statisticile oficiale ruse de către instituțiile guvernamentale locale / județene sau centrale / regionale). Autorul constată că cercetarea istorică a istoricului / cercetătorului se bazează pe diverse surse istorice, pe baza cărora analizează întrebarea, recensămintele și statisticile sunt surse importante în studiul istoriei Basarabiei.Item STATUTUL BOIERNAŞILOR DIN BASARABIA ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA(2020) Tomuleț, ValentinIn this study, the author explores the issue of the social status of boierinaşi in Bessarabia under Tsarist rule. The author notes that after the annexation of Bessarabia to the Russian Empire, the imperial authorities equated the boierinaşi with Russian personal nobles, granting them various privileges. The Regulations of the administrative organization of the Bessarabian region of April 29, 1818 says that “under the name of boierinaşi is meant a social class that is not of noble origin and has not reached the highest boyar posts, but who received the lowest ranks below the vel şătrar”. Paying attention not only to holding senior positions, but also to the role in the administrative institutions of the region, the Russian authorities from the very beginning did not approve of this social status, despite the fact that although the boierinaşi had not performed important administrative functions until that time, some of them belonged to very old families. In accordance with the Regulation on social status rights of the inhabitants of Bessarabia of March 10, 1847, the tsarist authorities equated the Bessarabian boierinaşi with the personal nobles of the Russian Empire, later calling them personal nobles. Consequently, the number of Bessarabian boierinaşi gradually began to decrease. If they did not perform any administrative functions, they were required to enter the category of mazili. Small boierinaşi were often seen as a kind of patriarchs of the peasant community. However, with the disappearance of the generations that witnessed the annexation of Bessarabia to the Russian Empire, their descendants replenished the ranks of mazili, and after the elimination of mazili as a social stratum and rutaşi as a fiscal category in 1847, they were considered odnodvortsy. Thus, the tsarist authorities, trying to eliminate the dissimilarity or inconsistency with the Russian social system, unified part of the Bessarabian social categories with the Russian ones, which led to the disappearance of the boyars as a social category.Item NOBILI DIN ŢINUTUL HOTIN ÎN STATISTICA RUSĂ DIN 1820(2018) Tomuleț, ValentinIn the present study, based on a rich factual material, the author analyzes Russian statistics from 1820 as a source in the study of various demographic problems that occurred in Bessarabia in the first decades after annexation. The author ascertains that in the scientific research in the field of historical sciences, the historian/researcher uses different categories of historical sources, based on which he analyzes the question; the statistic is an important source in studying the history of different social categories, including the nobility .Item RECENSĂMINTELE ŞI STATISTICA OFICIALĂ RUSĂ – SURSE IMPORTANTE PENTRU STUDIEREA PROCESELOR DEMOGRAFICE ŞI SITUAŢIEI SOCIAL-ECONOMICE A BASARABIEI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA(2018) Tomuleț, ValentinIn the present study, based on a rich factual material, the author analyzes two types of historical sources in studying of demographic and socio-economic problems of Bessarabia in the modern era - censuses (especially tax censuses) and official Russian statistics (perfected by local district / county or central / regional government institutions). The author ascertains that the historical research of the historian / researcher is based on various historical sources, on the basis of which he analyzes the question, censuses and statistics are important sources in the study of the history of Bessarabia.Item PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA EVOLUŢIEI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE A BASARABIEI ÎN ANII ’40 AI SECOLULUI AL XIX-LEA(CEP USM, 2019) Tomuleț, ValentinÎn acest articol autorul analizează, în baza izvoarelor de arhivă inedite, schimbările care au intervenit în dinamica şi componenţa populaţiei din Basarabia în anii ’40 ai secolului al XIX-lea, constatând că statistica ne oferă informaţii importante, deşi nu întotdeauna exacte şi complete. Deşi conţine doar indici estimativi, ea ne dă totuşi posibilitatea să urmărim şi să determinăm anumite tendinţe în evoluţia proceselor de ordin demografic, social şi economic care au avut loc în epoca modernă în Basarabia, în general, precum şi în diferite judeţe luate aparte, în particular. O analiză comparativă a statisticii pentru întreaga Basarabie vizând anii 1840-1850 atestă o dinamică lent-ascendentă a numărului populaţiei. În intervalul de 10 ani, creşterea reală a populaţiei a fost de cca 187577 locuitori, de la 685265 locuitori în 1842 la 872842 în 1850, corespunzător unui spor de aproximativ 1,3 ori. Această majorare a numărului populaţiei Basarabiei, cum atestă izvoarele, s-a produs atât în urma sporului natural, cât şi în urma unor imigraţii de colonişti străini (deşi numărul acestora a fost mult mai mic ca în primele decenii) şi a strămutării unor cetăţeni ruşi din diferite categorii sociale din guberniile interne ruse.Item RECENSĂMINTELE ŞI STATISTICA OFICIALĂ RUSĂ – SURSE IMPORTANTE PENTRU STUDIEREA ISTORIEI MODERNE A BASARABIEI(Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, 2018) Tomuleț, ValentinIn the present study, based on a rich factual material, the author analyzes two types of historical sources for studying the demographic and socioeconomic issues of Bessarabia in the modern era – lists of the population (especially fiscal lists) and official Russian statistics. The author emphasizes that when investigating a particular issue, the historian / researcher uses various historical sources, and lists of the population and statistical documents are important sources for studying the history of Bessarabia.