2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48
Browse
2 results
Search Results
Item DINAMICA ȘI STRUCTURA ETNICĂ A NOBILIMII DIN BASARABIA ÎN SECOLUL AL XIX - LEA(CEP USM, 2017) Gherasim, CristinaPe parcursul secolului al XIX-lea s-a înregistrat o creștere numerică considerabilă a nobilimii în Basarabia. Astfel,de la 836 de nobili existenți în 1817 numărul acestora s-a ridicat la 21864 de nobili înregistrați în cadrul Recensământului populației din 1897. Totodată, pe parcursul secolului al XIX-lea s-a schimbat structura etnică a nobilimii. Ca r ezultat al politicii promovate în regiune, structura etnică a devenit mozaică. Dacă la începutul dominației țariste nobilimea era în majoritate autohtonă, provenea din Moldova, ulterior, prin noua politică de acordare şi confirmare a titlurilor nobiliare, aceasta devine minoritară, în rândul nobilimii basarabene fiind identificați ruși, polonezi, ucraineni etc.Item IDENTITATEA NAȚIONALĂ A NOBILIMII BASARABENE SUB REGIM DE DOMINAȚIE ȚARIST(CEP USM, 2017) Gherasim, CristinaNobilimea din Basarabia, deşi s-a încadrat activ în sistemul administrativ ţarist, pentru a putea beneficia de drepturile şi privilegiile specifice acestei categorii sociale, şi- a păstrat totuşi identitatea naţională. Lucru confirmat de datele de arhivă, scrierile, notiţele, comentariile contemporanilor autohtoni şi străini. Identitatea naţională s-a manifestat prin păstrarea titulaturii vechi, aplicarea semnăturilor în paleografie moldovenească, conflictele interminabile cu reprezentanţii administraţiei imperiale şi ai armatei ţariste, atitudinea negativă faţă de încadrarea alogenilor în diferite domenii sociale şi politice, lupta pentru păstrarea legislaţiei autohtone, a limbii române, păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, comunicarea în limba română, ascultareamuzicii lăutăreşti etc. Astfel, nobilimea a avut un rol important în procesul de promovare a identităţii şi conştiinţei naţionale, pentru că dacă ţărănii au fost cei care au păstrat spiritul românesc, din rândul nobililor s-au ridicat personalităţi care au promovat unirea teritoriului dintre Prut şi Nistru cu ţara mamă –România, care au demonstrat latinitatea şi romanitatea celor din Basarabia, că adevărata limbă este cea română, iar istoria a fost una cu cea a Ţării Moldovei până la anexare.