2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48
Browse
7 results
Search Results
Item LISTELE NOBILILOR CU DREPT DE VOT – SURSĂ IMPORTANTĂ ÎN STUDIEREA ISTORIEI NOBILIMII DIN BASARABIA (STUDIU DE CAZ: ALEGERILE NOBILIARE DIN 1847)(CEP USM, 2024) Gherasim, CristinaThe Assembly of Deputies of the Bessarabian Nobility represents a supreme deliberative body of the Bessarabian nobility established on the basis of the Regulation of the administrative organization of the Bessarabia region of April 29, 1818, but gradually introduced during the years 1818-1823. According to the Regulation, through the Assembly of Deputies, the nobility of Bessarabia had the right to elect and dismiss the officials of the regional institutions and to appoint the guardians of the landed properties. Respectively, once every 3 years, nobility elections were held in the Bessarabia region, and by order of the governor general, the actual preparation for their organization began. Each county marshal was to present the lists of the nobles who had the right, according to the existing criteria in the legislation, to participate in the elections and to be elected in various positions. The given lists contained information about the name, surname, patronymic, function and age of the noble with the right to participate in the meetings, as well as the number of gypsies and peasants who lived on his estates, the name of the estates, the annual income obtained from them, the ownership of vineyards, orchards, mills of water or wind, factories, etc., as well as the number of the Genealogical Book of the noble families of Bessarabia where the respective claimant was included.Item MENTALITĂȚI COLECTIVE ALE NOBILIMII DIN BASARABIA ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA(2022) Gherasim, CristinaThe change of mentality is a lasting process, carried out in special political, socio-economic and cultural conditions. In this sense, the influence of the tsarist domination regime, through all the policies promoted in the area between the Prut and the Dniester Rivers, generated some changes in the environment of the Bessarabian population in the second half of the 19 th century, especially in the environment of the elites. The phenomenon is part of the gen- eral spirit of the 19 th century, when the modernization and secularization of societies was fully affirmed, and with it the change of spiritual and cultural priorities.Item Item DINAMICA ȘI STRUCTURA ETNICĂ A NOBILIMII DIN BASARABIA ÎN SECOLUL AL XIX - LEA(CEP USM, 2017) Gherasim, CristinaPe parcursul secolului al XIX-lea s-a înregistrat o creștere numerică considerabilă a nobilimii în Basarabia. Astfel,de la 836 de nobili existenți în 1817 numărul acestora s-a ridicat la 21864 de nobili înregistrați în cadrul Recensământului populației din 1897. Totodată, pe parcursul secolului al XIX-lea s-a schimbat structura etnică a nobilimii. Ca r ezultat al politicii promovate în regiune, structura etnică a devenit mozaică. Dacă la începutul dominației țariste nobilimea era în majoritate autohtonă, provenea din Moldova, ulterior, prin noua politică de acordare şi confirmare a titlurilor nobiliare, aceasta devine minoritară, în rândul nobilimii basarabene fiind identificați ruși, polonezi, ucraineni etc.Item IDENTITATEA SOCIALĂ ÎN MEDIUL NOBILIMII DIN BASARABIA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, 2017) Gherasim, CristinaL’identité sociale est l’identité qui est donné à l’indivu en raison de la localisation, la fonction, les rôles, le statue qui lui revient dans la société. La manifestation de l’identité sociale est visible dans le cadre de la société en raison de la présence de diverses catégories social, chacune ayant son statut, ses droits et ses privilèges. Mais la noblesse est un exemple classique dans ce sens, en étant l’élite de la société, elle est considèré et souvent indentifi é comme une communité distincte au sein d’un Êtat, supérieure aux autres groupes sociaux en raison de leur statue dans la société.A savoir les droits et les privilèges de la noblèsse de la Bessarabie ont conditioné la diference sociale entre cette catégories et les autres exisstente sur le teritoire entre Prut et Nistru. Les manifestations les plus eloquentes de l’indentité sociale etait l’attitudes des nobles envers les paysans et les tsiganes ils leur impose leur statut social supérieur. Cépendant l’identité sociale de la noblesse de la Bessarabie se manifeste par le mode de la vie, les logement, les occupations les études, la vestimentation, l’alimentation, le loisirs etc., ainsi et par le comportement, les attitudes, les visions et les valeurs promovés de cette catégorie sociale.Item IDENTITATEA NAȚIONALĂ A NOBILIMII BASARABENE SUB REGIM DE DOMINAȚIE ȚARIST(CEP USM, 2017) Gherasim, CristinaNobilimea din Basarabia, deşi s-a încadrat activ în sistemul administrativ ţarist, pentru a putea beneficia de drepturile şi privilegiile specifice acestei categorii sociale, şi- a păstrat totuşi identitatea naţională. Lucru confirmat de datele de arhivă, scrierile, notiţele, comentariile contemporanilor autohtoni şi străini. Identitatea naţională s-a manifestat prin păstrarea titulaturii vechi, aplicarea semnăturilor în paleografie moldovenească, conflictele interminabile cu reprezentanţii administraţiei imperiale şi ai armatei ţariste, atitudinea negativă faţă de încadrarea alogenilor în diferite domenii sociale şi politice, lupta pentru păstrarea legislaţiei autohtone, a limbii române, păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, comunicarea în limba română, ascultareamuzicii lăutăreşti etc. Astfel, nobilimea a avut un rol important în procesul de promovare a identităţii şi conştiinţei naţionale, pentru că dacă ţărănii au fost cei care au păstrat spiritul românesc, din rândul nobililor s-au ridicat personalităţi care au promovat unirea teritoriului dintre Prut şi Nistru cu ţara mamă –România, care au demonstrat latinitatea şi romanitatea celor din Basarabia, că adevărata limbă este cea română, iar istoria a fost una cu cea a Ţării Moldovei până la anexare.Item ÎNCADRAREA ŞLEAHTEI POLONEZE ÎN RÂNDURILE NOBILIMII DIN BASARABIA PE PARCURSUL SECOLULUI Al XIX-lea (Cazul familiilor de nobili Celinski şi Cernilev/Cernelevski)(CEP USM, 2015) Gherasim, CristinaÎn articolul dat, în baza documentelor de arhivă inedite şi a studiilor monografice publicate, vom analiza problema privind încadrarea nobilimii alogene în rândurile nobilimii din Basarabia, având ca exemplu şleahta poloneză. Basarabia, fiind amplasată strategic, a prezentat un interes deosebit în politica de extindere a Imperiului Rus. Din acest considerent, ţarismul, odată cu anexarea acestui teritoriu, a căutat să-şi creeze aici o baza socială care să susţină şi să promoveze politica imperială. Pe lângă acordarea diferitelor privilegii populaţiei autohtone, în special boierimii, administraţia imperială a promovat o politică de colonizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru şi de infiltrare în rândul boierimii autohtone a nobililor sau simplilor funcţionari de origine rusă, precum şi unora veniţi din Austria, Polonia etc. Ca rezultat, pe parcursul sec. al XIX-lea, alături de boierii autohtoni, în procesul de confirmare a titlurilor nobiliare la Comisia instituită în acest sens s-au încadrat şi reprezentanţi ai nobilimii alogene. Analizând dosarele depuse de şleahta poloneză, observăm că reprezentanţilor acesteia li se confirma titlul nobiliar în urma prezentării unei adeverinţe care certifica că Adunarea Deputaţilor Nobilimii din Podolia deja recunoscuse apartenenţa nobiliară a solicitantului. Însă, depistăm şi cazuri când reprezentanţilor şleahtei poloneze, după mai multe încercări, nu li se confirma titlul nobiliar, cu toate că Adunarea Deputaţilor din Podolia îi recunoscuse deja în rândul nobilimii. Din această categorie face parte, spre exemplu, familia de nobili Cernelevski, membrilor căreia la 18 decembrie 1802 Adunarea Deputaţilor din Podolia le-a confirmat titlul nobiliar, ca urmaşi ai boierului moldovean, paharnicului Andronache Cernelevski. Însă, urmaşilor săi le-au fost respinse toate cererile depuse, din considerentul că din dosarul analizat de către Adunarea Deputaţilor Nobilimii din Podolia lipsesc actele care ar adeveri că Adronache Cernelevski a deţinut rangul de paharnic, precum şi faptul că solicitanţii nominalizaţi sunt urmaşi direcţi ai acestuia. În situaţia creată membrii familiei Cernelevski cer să fie acceptaţi în categoria odnodvorţilor din Basarabia. Astfel, odată cu infiltrarea persoanelor alogene în rândurile nobilimii basarabene, s-a produs schimbarea componenţei etnice, rusificarea şi deznaţionalizarea acestei categorii sociale.