Teze de doctorat
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11324
Browse
3 results
Search Results
Item ÎNCETAREA URMĂRIRII PENALE: REGLEMENTĂRI PROCESUAL-PENALE NAȚIONALE ȘI JURISPRUDENȚA CURȚII EUROPENE PENTRU DREPTURILE OMULUI(2024) Secrieru, Natalia; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării vizează cercetarea complexă a instituției încetării urmăririi penale, cu precădere a legislației procesuale penale și jurisprudenței aferente, dar și problematicii aplicării acestor prevederi legale de către organele de urmărire penală, precum și raporturile juridice ce apar între participanții procesului în legătură cu încetarea urmăririi penale. Obiectivele cercetării: - analiza tezelor doctrinare privind instituția încetării urmăririi penale; - cercetarea istoricului, evoluției și naturii juridice a instituției încetării urmăririi penale; abordarea instituției încetării urmăririi penale, ca și formă procesual-penală de liberare de răspundere penală; cercetarea corelației reglementărilor din legislația penală și procesual-penală care vizează temeiurile încetării urmăririi penale; determinarea modului de încetare a urmăririi penale și problemele, chestiunile care trebuie soluționate; analiza și evaluarea reglementărilor privind încetarea urmăririi penale din legislația altor state; examinarea instituției încetării urmăririi penale prin prisma jurisprudenței naționale și a CtEDO; formularea propunerilor drept lege ferenda în vederea optimizării și eficientizării activității în cadrul încetării urmăririi penale.Item PARTICIPAREA PROCURORULUI LA EXAMINAREA CAUZELOR PENALE ÎN INSTANȚELE DE APEL(2022) Calendari, Dumitru; Osoianu, TudorScopul și obiectivele lucrării: Scopul - cercetarea științifică a concepțiilor doctrinare, jurisprudenței, normelor procesual-penale și a celor instituționale, privind realizarea atribuțiilor procurorului la examinarea cauzelor penale în instanța de apel, pentru a evalua oportunitatea de a perfecționa această activitate. Obiectivele lucrării: studierea problemelor teoretice și practice privind examinarea cauzelor penale în instanța de apel, precum și rolul procurorului la această etapă; conturarea rolului procurorului în partea pregătitoare a ședinței în instanța de apel; analiza reprezentării de către procuror a învinuirii de stat în procesul cercetării judecătorești în instanța de apel; examinarea dezbaterilor judiciare în contextul participării procurorului; analiza acțiunilor procurorului după pronunțarea deciziei de către instanța de apel; elaborarea propunerilor științific-întemeiate privind perfecționarea legislației în domeniul reglementării participării procurorului în instanța de apel.Item INTERACȚIUNEA SUBIECȚILOR PROCESUALI ÎN CADRUL CERCETĂRII CAUZELOR PENALE(2021) Oganesean, Armen; Gheorghiță, MihailScopul și obiectivele lucrării: scopul tezei este realizarea unei cercetări multiaspectuale sub aspect teoretico-normativ cu evaluarea eficienței practice a prevederilor doctrinare și reglementării legislative a instituției interacțiunii. Pentru atingerea scopului propus, au fost trasate următoarele obiective: analiza conceptelor și tezelor doctrinare existente în literatura de specialitate din țară și de peste hotare referitor la instituția interacțiunii; analiza cadrului normativ pentru stabilirea conținutului conceptului interacțiunii subiecților procesuali în cadrul cercetării cauzelor penale; studierea practicii organelor de urmărire penală în domeniul interacțiunii cu alte instituții în cadrul cercetării cauzelor penale; identificarea modului de realizare practică a interacțiunii în raport cu legislația în vigoare și recomandările criminalistice; fundamentarea științifică a naturii juridice a interacțiunii și etalarea raționamentelor de aplicare a acesteia; sistematizarea premiselor obiective ale aplicării interacțiunii la etapa premergătoare și în cadrul cercetării cauzei penale; cercetarea și precizarea normelor procesuale naționale în aspect comparat cu standardele cuprinse în practica pozitivă a organelor de urmărire penală; clasificarea inedită a etapelor, formelor procesuale și tactico-organizatorice ale interacțiunii; stabilirea perspectivelor și căilor de perfecționare a interacțiunii prin formularea recomandărilor de lege ferenda.