2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/22

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 15
  • Thumbnail Image
    Item
    The risks to the security of the Republic of Moldova and foreign policy strategies in the current conditions
    (CEP USM, 2024) Budurina-Goreacii, Carolina
    The Republic of Moldova is located in Southeast Europe, and its geographical position as well as its ethnic diversity pose serious threats to this small multinational country, which had to face complex geopolitical challenges after the collapse of the communist regime. In addition, the ,,multi-faceted” foreign policy, constantly oscillating between West and East, was often characterized as ,,ambiguous, inconsistent and dual”. Therefore, it has failed to manage political imbalances over time. At the same time, the phenomenon of integration of the Republic of Moldova into the European Union has historically been associated with the fluctuating political regime of the country. At the current stage, the new international geopolitical context causes the Republic of Moldova to revise its foreign policy strategies. Also, it is forced to face the social, economic and political risks that can affect the national security of the state and the general well-being of the citizens, as well as to take the necessary measures to keep the situation under control.
  • Thumbnail Image
    Item
    INIȚIATIVA PRIVIND EXPORTUL DE CEREALE PRIN MAREA NEAGRĂ: ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE
    (CEP USM, 2024) Zapuhlîh, Augustin
    The objective of this body of work is to identify and showcase the impact and effect of the Black Sea Grain Initiative through the lens of the realist theory of International Relations as well as to describe the realist dynamic of action of the Black Sea Grain Initiative member states. These member states defend their national interests, they consolidate their standing in the region as they contribute to the regional balance of power, and use resources such as grain, which represents a powerful tool of influence, so that every member state can increase its influence in the region and beyond.
  • Thumbnail Image
    Item
    UNIUNEA EUROPEANĂ CA PUTERE BLÂNDĂ ȘI NORMATIVĂ
    (CEP USM, 2023) Botnari, Otilia
    Articolul explorează capacitatea Uniunii Europene de a exercita puterea normativă și soft power-ul în relațiile internaționale. UE servește ca model puternic pentru țările vecine, atrăgând aderarea acestora prin politici externe bazate pe dreptul internațional și multilateralism. Cu toate că nu dispune de o putere militară consolidată, UE utilizează instrumente economice și diplomatice pentru a-și promova influența. Soft power-ul UE se bazează pe promovarea valorilor culturale, influența economică și cadrul instituțional solid. Cu toate acestea, se confruntă cu provocări precum percepția de birocratism și concurența din partea altor puteri economice. UE utilizează condiționalitatea pentru a răspândi norme și valori, având un impact semnificativ în extinderea sa. În final, UE demonstrează eficacitatea unei abordări pașnice în soluționarea problemelor globale.
  • Thumbnail Image
    Item
    MAREA NEAGRĂ ÎN POLITICA EXTERNĂ A REPUBLICII MOLDOVA
    (CentroGrafic, 2023) Zapuhlîh, Augustin
    De-a lungul secolelor, regiunea bazinului Mării Negre a reprezentat avanscena în care s-au perindat evenimente istorice cu impact asupra popoarelor care s-au aflat în acest spațiu. Geopolitic, geostrategic și geoeconomic, importanța regiunii Bazinului Mării Negre consta în faptul că această regiune reprezenta, pe de o parte, spațiul confruntării intereselor marilor imperii (roman, bizantin, otoman, rus), iar, pe de altă parte, reprezenta o punte de legătură, o frontieră, o zonă tampon și de tranzit. În perioada modernă, această importanță a regiunii nu doar s-a păstrat, dar și s-a extins datorită noilor actori care s-au alăturat evenimentelor din regiune, lărgind spectrul de interese prezente aici și contribuind la o structură complexă de relații regionale. Acest context impune selectarea unei strategii propice din partea Republicii Moldova în abordarea acestei regiuni în politica sa externă.
  • Thumbnail Image
    Item
    DIPLOMAȚIA DIASPOREI ÎN CADRUL POLITICII EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA
    (CEP USM, 2023) Enachi, Andrei
    În cadrul unui nou context al relațiilor internaționale determinat de evoluţia raporturilor dintre state, ca actori tradiționali, dar şi apariţia noilor actori ai relațiilor internaţionale, diaspora a devenit un instrument important al politicii externe. Acest nou rol al diasporei conturează contextul dezvoltării relațiilor internaționale cu noi actori nonstatali, dar cu un rol transnaţional. Deşi fenomenul se află la o etapă incipientă şi care prinde contur, unii cercetători încearcă să studieze particularităţile sale şi să-i ofere un cadru teoretic potrivit. Astfel, aceste evoluții au determinat și modificări semnificative la nivelul diplomației tradiționale, cu implicarea diplomaţiei publice și rolului activ al diasporei pentru atingerea obiectivelor de politică externă şi impulsionarea relațiilor bilaterale şi multilaterale, fiind precursorul unor noi oportunităţi de cooperare şi interacţiune dintre state. În articol se evidențiază principalele teze referitor la diplomaţia diasporei, precum şi rolul acesteia în cadrul politicii externe.
  • Thumbnail Image
    Item
    DIPLOMAȚIA DIGITALĂ. UNELE CONSIDERAȚIUNI
    (CEP USM, 2022) Lungu, Tatiana; Cebotari, Svetlana
    În condițiile dezvoltării noilor tehnologii informaționale, rețelele de socializare au căpătat forma unor adevărate centre de putere. Noul model de comunicare are o funcție strategică de a dezvolta rețele și relații între diferiții actori sociali. În prezent nu există o definiție unică a diplomației digitale. Unii cercetători au definit-o ca fiind componenta electronică a diplomației publice; alții susțin că diplomația digitală este fundamentată pe utilizarea internetului pentru atingerea obiectivelor politice sau pentru rezolvarea problemelor de politică externă. De asemenea, tehnologiile digitale oferă noi oportunități pentru diplomație, creând noi oportunități statelor în promovarea politicii externe pe arena internațională. În prezentul articol ne-am propus drept scop reliefarea principalelor teze cu referire la diplomația digitală, precum și analiza apariției acestui nou model de diplomație pe arena internațională.
  • Thumbnail Image
    Item
    IMPACTUL BREXITULUI ASUPRA RELAȚIILOR BRITANO-EUROPENE
    (Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2021) Cebotari, Svetlana; Budurina-Goreacii, Carolina
    Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, „Brexit” (respectiv, „British exit”), a devenit unul dintre procesele cele mai importante care frământă şi preocupă lumea europeană şi nu numai. Impactul Brexitului asupra relațiilor dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană este unul considerabil. Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din comunitatea europeană a fost justificată printr-o serie de argumente care pot fi grupate în funcție de trei mari considerații: economice, politice și de securitate. Analizând Brexitul, se poate observa că despărțirea Regatului Unit de Uniunea Europeană este un fenomen care nu poate aduce decât dezavantaje celor două părţi, precum şi securităţii europene. În ceea ce priveşte securitatea celor două entități, Brexitul este considerat ca fiind un risc, dar și o oportunitate pentru Marea Britanie, cât și pentru statele Uniunii Europene. Prezentul articol are drept scop de a relieva principalele consecințe ale Brexitului asupra relațiilor britano-europene, inclusiv și asupra teritoriilor britanice de peste mări.
  • Thumbnail Image
    Item
    ASPECTELE-CHEIE ALE RELAȚIILOR MOLDO – ROMANE
    (Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova, 2021) Păunescu, Cristina; Cebotari, Svetlana
    La un interval de aproximativ trei decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Moldova, subiectul cu referire la relațiile moldo-române rămâne a fi unul prezent atât în discursul politicienilor, cât și în cercetările reprezentanților comunității academice. Primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova a fost România. În contextul analizei relațiilor moldo-române prezentul articol este axat pe cercetarea specificului colaborării Republicii Moldova cu România pe dimensiunea economică. Astfel, sunt reliefate principalele aspecte ale relațiilor politice, comercial-economice și sociale moldo-române din perioada anilor 2009-2021.
  • Thumbnail Image
    Item
    BAZA JURIDICĂ A RELAȚIILOR MOLDO-FRANCEZE
    (CEP USM, 2020) Cotilevici, Violeta; Cebotari, Svetlana
    Relațiile interstatale ale Republicii Moldova pe plan internaţional încep să se profileze odată cu desprinderea acesteia de la URSS, în împrejurările loviturilor mişcărilor de eliberare naţională, desfăşurate în toate republicile unionale. Recunoaşterea şi afirmarea Republicii Moldova ca stat, integrarea sa în circuitul internaţional în calitate de actor cu drepturi depline este rezultatul unor eforturi reale pe plan extern ale ţării noastre. În contextul analizei relațiilor moldofranceze, este de menționat faptul că fundamentul raporturilor interstatale este constituit din baza normativă a colaborării dintre state care cuprinde documentele relevante privind domeniile de cooperare şi totalitatea clauzelor care reglementează principiile colaborării, instrumentele instituționale, prevederile de fond, angajamentele reciproce, garanțiile orientate spre dezvoltarea colaborării.
  • Thumbnail Image
    Item
    FACTORUL ENERGETIC ÎN POLITICA EXTERNĂ A STATELOR DIN REGIUNEA MĂRII NEGRE
    (CEP USM, 2020) Budurina-Goreacii, Carolina
    Miza geopolitică a regiunii Mării Negre în ultima decadă a crescut semnificativ, în special în urma evenimentelor ce au determinat marile puteri europene să-și îndrepte privirile către acest spațiu. În timp ce mulți asamblează această zonă cu teritoriul adiacent Mării Caspice, inclusiv Caucazul sudic, zona Mării Negre are mult de lucru. Spunem aceasta fiindcă consistența sa este prea neomogenă pentru a transmite un mesaj unic, clar și reprezentativ; statele sunt prea diferite și au drept interes național obiective uneori opuse; resursele sunt neuniform repartizate pentru această regiune, ceea ce nu apropie statele pentru o cooperare, ci mai degrabă le rivalizează. În articolul de față autorul își propune să analizeze interesul Federației Ruse, Turciei, Ucrainei, României, Georgiei și al Bulgariei privind factorul energetic în regiunea Mării Negre. Totodată, va fi analizat cum influențează resursele energetice asupra direcțiilor de politică externă a acestor state, accentul fiind pus pe problemele cu care ele se confruntă la etapa actuală, fiind proiectate unele persepctive de acțiune pentru viitor.