2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/22
Browse
16 results
Search Results
Item POLITICA EUROPEANĂ COMUNĂ DE SECURITATE ȘI APĂRARE(CEP USM, 2024) Chetrean, OlegArticolul subliniază importanța Uniunii Europene (UE) în arena internațională, evidențiindu-i rolul ca cel mai mare donator de ajutor din lume și un puternic bloc comercial. Cu relații stabilite cu 150 de țări, UE reprezintă peste un sfert din PIB-ul global, având potențialul de a fi un actor global credibil. Cu toate acestea, ter- menul “gigant economic, dar pitic politic” a fost folosit pentru a descrie UE, subliniind un decalaj între influența economică și cea politică. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a avut ca scop consolidarea rolului global al UE prin crearea Serviciului Eu- ropean de Acțiune Externă. Articolul evidențiază angajamentul UE în promovarea multi- lateralismului și a ordinii mondiale bazate pe reguli, inclusiv sprijinul pentru organizații precum ONU și Curtea Penală Internațională. UE este un important investitor în dezvol- tare, având parteneriate economice strategice cu actori globali. De asemenea, culegerea subliniază relațiile cooperative cu vecinii săi, sprijinindu-i în aderarea la standarde și va- lori europene. UE acționează în două domenii cheie: politică economică și de securitate, combinând abordări civile și normative. Puterea economică a UE stă la baza influenței sale internaționale, iar politica de extindere în Balcanii de Vest demonstrează eforturile de export al stabilității și prosperității. Prin politica de vecinătate, UE își propune să consolideze legăturile cu țările vecine, facilitând dezvoltarea și stabilitatea în regiune. Articolul subliniază și prioritățile Uniunii Europene în cooperarea cu regiunea Estică, evidențiind impactul pozitiv asupra dezvoltării și colaborării regionale. Prin Parteneria- tul Estic, UE a contribuit semnificativ la consolidarea cooperării și la sprijinirea progre- sului în țările partenere. De asemenea, UE acordă sprijin semnificativ țărilor vecine la Sud, promovând democrația, statul de drept și dezvoltarea economică. În final, articolul subliniază faptul că UE acționează pe baza unor valori comune, cum ar fi drepturile omului și democrația, având un rol important în promovarea acordurilor internaționale pentru pace și securitate. UE își propune să creeze conexiuni transfrontaliere și să dezvolte rețele eficiente în cooperarea cu alte regiuni ale lumii, evidențiind parteneriatele semnificative cu țări precum China, Japonia, Statele Unite, și țările din America Latină și Caraibe. Astfel, UE se afirmă ca un actor global bazat pe valori și interese comune.Item TRENDS IN THE ECONOMIC DIPLOMACY OF THE 21ST CENTURY(CEP USM, 2023) Mashal, LamaIn recent decades we have witnessed a considerable change in the power balance of global economic diplomacy. While in the past, the state undisputedly dominated the diplomatic arena, recently new actors from the field of civil society have entered this space, including supranational bodies and businesses and economic entrepreneurs, who have gained power and influence on decision-making processes. In a reality where globalization creates great interdependence between countries on a variety of issues, such as climate change, security issues and fighting terrorism, this change has a dramatic effect on the diplomatic field.Item DIPLOMAŢIA INTERNAȚIONALĂ ÎN CONTEXTUL ACTUAL AL GLOBALIZĂRII(CEP USM, 2022) Dulschi, SilviaInstrumentul principal de punere în aplicare a interacțiunii statului cu alte entități din câmpul relațiilor internaționale, precum și mijlocul principal de canalizare a oportunităților generate de globalizare ramâne a fi diplomația. Diplomația întotdeauna a simțit necesitatea adaptării la rigorile din viața politică internațională, fiind și ea influențată de însuși fenomenul globalizării.Item DIPLOMAȚIA DIASPOREI ÎN CADRUL POLITICII EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2023) Enachi, AndreiÎn cadrul unui nou context al relațiilor internaționale determinat de evoluţia raporturilor dintre state, ca actori tradiționali, dar şi apariţia noilor actori ai relațiilor internaţionale, diaspora a devenit un instrument important al politicii externe. Acest nou rol al diasporei conturează contextul dezvoltării relațiilor internaționale cu noi actori nonstatali, dar cu un rol transnaţional. Deşi fenomenul se află la o etapă incipientă şi care prinde contur, unii cercetători încearcă să studieze particularităţile sale şi să-i ofere un cadru teoretic potrivit. Astfel, aceste evoluții au determinat și modificări semnificative la nivelul diplomației tradiționale, cu implicarea diplomaţiei publice și rolului activ al diasporei pentru atingerea obiectivelor de politică externă şi impulsionarea relațiilor bilaterale şi multilaterale, fiind precursorul unor noi oportunităţi de cooperare şi interacţiune dintre state. În articol se evidențiază principalele teze referitor la diplomaţia diasporei, precum şi rolul acesteia în cadrul politicii externe.Item DIPLOMAȚIA DIGITALĂ. UNELE CONSIDERAȚIUNI(CEP USM, 2022) Lungu, Tatiana; Cebotari, SvetlanaÎn condițiile dezvoltării noilor tehnologii informaționale, rețelele de socializare au căpătat forma unor adevărate centre de putere. Noul model de comunicare are o funcție strategică de a dezvolta rețele și relații între diferiții actori sociali. În prezent nu există o definiție unică a diplomației digitale. Unii cercetători au definit-o ca fiind componenta electronică a diplomației publice; alții susțin că diplomația digitală este fundamentată pe utilizarea internetului pentru atingerea obiectivelor politice sau pentru rezolvarea problemelor de politică externă. De asemenea, tehnologiile digitale oferă noi oportunități pentru diplomație, creând noi oportunități statelor în promovarea politicii externe pe arena internațională. În prezentul articol ne-am propus drept scop reliefarea principalelor teze cu referire la diplomația digitală, precum și analiza apariției acestui nou model de diplomație pe arena internațională.Item UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND REPERCUSIUNILE PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA ZONELOR CONFLICTOGENE(Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2020) Cebotari, Svetlana; Budurina-Goreacii, CarolinaUna din problemele prezente nu doar pe arena internațională, dar și pe masa de lucru, în laboratoarele virusologilor, în discursul științific al polemologilor, politologilor, economiștilor și a specialiștilor din alte domenii este problema cu referire la impactul coronavirusului COVID-19 asupra zonelor conflictogene. Deși în primele trei luni ale anului 2020 toată atenția comunității internaționale era axată asupra emergenței pandemiei COVID-19 și a impactului acesteia asupra individului, societății, relațiilor interumane, merită să fie acordată atenție și zonelor conflictogene prezente pe mapamond. Pe fundalul emergenței virusului, atenția comunității internaționale pentru zonele conflictogene pare să fie reorientată spre problema ce vizează COVID-19. Prezentul articol are drept scop analiza impactului virusului COVID-19 asupra zonelor conflictogene de pe arena internațională cum ar fi cele din Europa, Africa, Orientul Apropiat, America Latină. De asemenea, se face o analiză de comportament a actorilor implicați în conflict în condițiile pandemiei COVID-19.Item SCENARII GEOPOLITICE POST CRIZA COVID-19. CONSIDERAȚII SUMARE(Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‖ din Cahul, 2020) Cebotari, SvetlanaCriza COVID-19, la care actualmente suntem prezenți, are repercursiuni atât de moment, cât și de durată asupra întreg sitemului de relații internaționale, condiționând metamorfoze geopolitice. Tocmai din acest motiv și pentru că noul virus cunoaște o evoluție dinamică în timp și spațiu, este necesară o cercetare a impactului noului virus nu doar din perspectiva biogenetică, dar și din perspectiva altor domenii, inclusiv din perspectiva geopoliticii. Evenimentele la care asistăm în prezent sunt provocări la adresa schimbărilor geopolitice pe mapamond. Așa cum pe parcursul timpului epidemiile, virușii care le provoacă se vor schimba și vor apărea, un lucru rămâne constant: mereu aceștea vor influiența nu doar relațiile interumane, dar vor condiționa noi realități în sistemul relațiilor internaționale. Prezentul articol are drept scop de a scoate în evidență principalele repercursiuni ale noului virus COVID-19 asupra sistemului de relații internaționale. De asemenea, în prezentul articol sunt relievate unele scenarii care pot să se dezvolte în perioada post criza COVID-19.Item IMPACTUL PANDEMIEI COVID -19 ASUPRA NOII ORDINI MONDIALE(Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2020) Cebotari, SvetlanaActualmente, asistăm la o realitate condiționată de prezența virusului COVID-19, care are repercursiuni atât de moment, dar și de durată asupra întreg sistemului de relații internaționale în general, cât și a comportamentului statelor în particular. Tocmai din acest motiv și deoarece noul virus cunoaște o evoluție dinamică în timp și spațiu, este necesară o cercetare a impactului său nu doar din perspectiva biogenetică, dar și din perspectiva altor domenii, inclusiv cel al relațiilor internaționale. Evenimentele la care asistăm în prezent sunt provocări serioase, pentru a ține pasul cu mutațiile care au loc pe arena internațională, in special cu cele din sfera virusologiei. Așa cum pe parcursul și altor epidemii, virușii care le provoacă se vor schimba și vor apărea, un lucru rămâne constant: mereu aceștea vor influiența nu doar relațiile interumane, dar vor determina noi realități în sistemul relațiilor internaționale. Prezentul articol are drept scop de a scoate în evidență principalele repercusiuni ale noului virus COVID-19 asupra sistemului de relații internaționale, inclusiv asupra Noii Ordini Mondiale.Item CONFRUNTAREA SINO-AMERICANÎ ÎN CONTEXTUL CRIZEI COVID-19(Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‖ din Cahul, 2021) Cebotari, SvetlanaEvenimentele din secolul 21, inclusiv și emergența crizei COVID-19 a afectat în mod semnificativ relațiile internaționale, în special cele sino-americane. În ultimii ani, s-au acumulat mai multe dezacorduri între SUA și China. Actuala agravare a relațiilor dintre Washington și Beijing a devenit una dintre cele mai grave din istoria recentă. Unii experți au etichetat deja relația în continuă deteriorare dintre SUA și China drept un nou Război Rece. Prezentul articol are drept obiecti reliefarea principalelor aspecte ale confruntării sino-americane.Item IDENTIFICĂRI CONCEPTUAL–TEORETICE ALE FENOMENULUI ,,PARADIPLOMAȚIE”(CEP USM, 2021) Cebotari, SvetlanaDeși fenomenului „paradiplomație” în literatura de specialitate autohtonă i s-a acordat insuficientă atenție, sau, mai bine zis, în spațiul științific din Republica Moldova rămâne a fi un fenomen necunoscut, pentru reprezentanții comunității științifice occidentale, dar și pentru spațiul estic, acesta nu este un fenomen nou. În ultimele decenii, conceptul de paradiplomație a fost prezent în discuțiile academice și în teoria relațiilor internaționale. Deși fenomenul „paradiplomație” a apărut în anii 1970, abia la începutul sec.XXI acest concept a devenit prezent în cercetările științifice și în discursurile politicienilor. Prezentul articol are drept scop de a scoate în relief principalele concepte cu referire la fenomenul ,,paradiplomație”.