2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/22
Browse
2 results
Search Results
Item DREPTURILE OMULUI ȘI SECURITATEA GLOBALĂ(CEP USM, 2024) Sprincean, SergheiSe analizează în articol coraportul dintre problematica drepturilor omului și securitatea globală. Concepția contemporană a securităţii, lansată de Şcoala de la Copenhaga, cu cele 5 aspecte ale securităţii: militar, politic, economic, social, de mediu, stă la baza actualelor strategii și politici de asigurare a securității la nivel global. Vulnerabilitățile sociale, economice, politice, sanitare, ecologice ale societății contemporane care se amplifică în condițiile crizei globale, determină formarea unui mediu internațional caracterizat de instabilități, destabilizări şi riscului de Securitate care afectează grav dezvoltarea ascendentă și echitabilă a comunității internaționale. Astfel, politicile publice și strategiile de securitate, adoptate și implementate în plan global, trebuie să treacă testul sustenabilității și conformității intereselor naționale ale statelor, dar și intereselor personale ale cetățeanului, deoarece protecția suveranităţii, a integrităţii teritoriale a statului şi a independenţei sale nu pot fi realizate fără protecţia persoanei umane, a drepturilor și libertăților sale. În caz contrar securitatea globală va fi parțială, selectivă sau convențională, fără să asigure siguranța cetăţeanului, integritatea și bunăstarea acestuia. Deci, criteriile de bază la care trebuie să se conformeze sistemul securității globale includ: respectarea principiilor statului de drept şi a normelor de protecţie a drepturilor omului, consolidarea instituţiilor şi a principiilor democratice, creşterea economică etc.Item DIPLOMAȚIA MULTILATERALĂ ÎN CONDIȚIILE CRIZEI COVID-19(CEP USM, 2021) Stejaru, SelenaOrganizația Națiunilor Unite a marcat 75 de ani de la fondarea sa în timpuri foarte complexe pentru întreaga lume – lupta cu pandemia COVID-19, o provocare globală fără precedent care nu a lăsat neatinsă nicio zonă a societății și nicio viață individuală. În absența unui răspuns multilateral coordonat, ar fi dificil pentru state să abordeze eficient, în mod individual, consecințele socioeconomice ale pandemiei. În acest articol vom explora modul în care sistemul este configurat pentru a face față unei asemenea crize la nivel global. Ne vom axa pe rolul diplomației multilaterale, care, deși a propus un acord general ce necesită eforturi comune pentru gestionarea crizei, răspunsurile par în mare parte unilaterale. Gestionarea crizei COVID-19 a schițat pentru sistemul internațional o schimbare multidimensională, reieșind din liniile de eroare în politica globală în domeniul sănătății, perimarea Consiliului de Securitate ONU, includerea în timp util a agențiilor specializate ONU, a societăţii civile, a comunităţii de cercetare și expertiză globală în domeniul sănătății.