2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/22

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 11
  • Thumbnail Image
    Item
    DIPLOMAȚIA DIGITALĂ. UNELE CONSIDERAȚIUNI
    (CEP USM, 2022) Lungu, Tatiana; Cebotari, Svetlana
    În condițiile dezvoltării noilor tehnologii informaționale, rețelele de socializare au căpătat forma unor adevărate centre de putere. Noul model de comunicare are o funcție strategică de a dezvolta rețele și relații între diferiții actori sociali. În prezent nu există o definiție unică a diplomației digitale. Unii cercetători au definit-o ca fiind componenta electronică a diplomației publice; alții susțin că diplomația digitală este fundamentată pe utilizarea internetului pentru atingerea obiectivelor politice sau pentru rezolvarea problemelor de politică externă. De asemenea, tehnologiile digitale oferă noi oportunități pentru diplomație, creând noi oportunități statelor în promovarea politicii externe pe arena internațională. În prezentul articol ne-am propus drept scop reliefarea principalelor teze cu referire la diplomația digitală, precum și analiza apariției acestui nou model de diplomație pe arena internațională.
  • Thumbnail Image
    Item
    UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND REPERCUSIUNILE PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA ZONELOR CONFLICTOGENE
    (Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2020) Cebotari, Svetlana; Budurina-Goreacii, Carolina
    Una din problemele prezente nu doar pe arena internațională, dar și pe masa de lucru, în laboratoarele virusologilor, în discursul științific al polemologilor, politologilor, economiștilor și a specialiștilor din alte domenii este problema cu referire la impactul coronavirusului COVID-19 asupra zonelor conflictogene. Deși în primele trei luni ale anului 2020 toată atenția comunității internaționale era axată asupra emergenței pandemiei COVID-19 și a impactului acesteia asupra individului, societății, relațiilor interumane, merită să fie acordată atenție și zonelor conflictogene prezente pe mapamond. Pe fundalul emergenței virusului, atenția comunității internaționale pentru zonele conflictogene pare să fie reorientată spre problema ce vizează COVID-19. Prezentul articol are drept scop analiza impactului virusului COVID-19 asupra zonelor conflictogene de pe arena internațională cum ar fi cele din Europa, Africa, Orientul Apropiat, America Latină. De asemenea, se face o analiză de comportament a actorilor implicați în conflict în condițiile pandemiei COVID-19.
  • Thumbnail Image
    Item
    SCENARII GEOPOLITICE POST CRIZA COVID-19. CONSIDERAȚII SUMARE
    (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‖ din Cahul, 2020) Cebotari, Svetlana
    Criza COVID-19, la care actualmente suntem prezenți, are repercursiuni atât de moment, cât și de durată asupra întreg sitemului de relații internaționale, condiționând metamorfoze geopolitice. Tocmai din acest motiv și pentru că noul virus cunoaște o evoluție dinamică în timp și spațiu, este necesară o cercetare a impactului noului virus nu doar din perspectiva biogenetică, dar și din perspectiva altor domenii, inclusiv din perspectiva geopoliticii. Evenimentele la care asistăm în prezent sunt provocări la adresa schimbărilor geopolitice pe mapamond. Așa cum pe parcursul timpului epidemiile, virușii care le provoacă se vor schimba și vor apărea, un lucru rămâne constant: mereu aceștea vor influiența nu doar relațiile interumane, dar vor condiționa noi realități în sistemul relațiilor internaționale. Prezentul articol are drept scop de a scoate în evidență principalele repercursiuni ale noului virus COVID-19 asupra sistemului de relații internaționale. De asemenea, în prezentul articol sunt relievate unele scenarii care pot să se dezvolte în perioada post criza COVID-19.
  • Thumbnail Image
    Item
    IMPACTUL PANDEMIEI COVID -19 ASUPRA NOII ORDINI MONDIALE
    (Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2020) Cebotari, Svetlana
    Actualmente, asistăm la o realitate condiționată de prezența virusului COVID-19, care are repercursiuni atât de moment, dar și de durată asupra întreg sistemului de relații internaționale în general, cât și a comportamentului statelor în particular. Tocmai din acest motiv și deoarece noul virus cunoaște o evoluție dinamică în timp și spațiu, este necesară o cercetare a impactului său nu doar din perspectiva biogenetică, dar și din perspectiva altor domenii, inclusiv cel al relațiilor internaționale. Evenimentele la care asistăm în prezent sunt provocări serioase, pentru a ține pasul cu mutațiile care au loc pe arena internațională, in special cu cele din sfera virusologiei. Așa cum pe parcursul și altor epidemii, virușii care le provoacă se vor schimba și vor apărea, un lucru rămâne constant: mereu aceștea vor influiența nu doar relațiile interumane, dar vor determina noi realități în sistemul relațiilor internaționale. Prezentul articol are drept scop de a scoate în evidență principalele repercusiuni ale noului virus COVID-19 asupra sistemului de relații internaționale, inclusiv asupra Noii Ordini Mondiale.
  • Thumbnail Image
    Item
    CONFRUNTAREA SINO-AMERICANÎ ÎN CONTEXTUL CRIZEI COVID-19
    (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‖ din Cahul, 2021) Cebotari, Svetlana
    Evenimentele din secolul 21, inclusiv și emergența crizei COVID-19 a afectat în mod semnificativ relațiile internaționale, în special cele sino-americane. În ultimii ani, s-au acumulat mai multe dezacorduri între SUA și China. Actuala agravare a relațiilor dintre Washington și Beijing a devenit una dintre cele mai grave din istoria recentă. Unii experți au etichetat deja relația în continuă deteriorare dintre SUA și China drept un nou Război Rece. Prezentul articol are drept obiecti reliefarea principalelor aspecte ale confruntării sino-americane.
  • Thumbnail Image
    Item
    IDENTIFICĂRI CONCEPTUAL–TEORETICE ALE FENOMENULUI ,,PARADIPLOMAȚIE”
    (CEP USM, 2021) Cebotari, Svetlana
    Deși fenomenului „paradiplomație” în literatura de specialitate autohtonă i s-a acordat insuficientă atenție, sau, mai bine zis, în spațiul științific din Republica Moldova rămâne a fi un fenomen necunoscut, pentru reprezentanții comunității științifice occidentale, dar și pentru spațiul estic, acesta nu este un fenomen nou. În ultimele decenii, conceptul de paradiplomație a fost prezent în discuțiile academice și în teoria relațiilor internaționale. Deși fenomenul „paradiplomație” a apărut în anii 1970, abia la începutul sec.XXI acest concept a devenit prezent în cercetările științifice și în discursurile politicienilor. Prezentul articol are drept scop de a scoate în relief principalele concepte cu referire la fenomenul ,,paradiplomație”.
  • Thumbnail Image
    Item
    RELAȚILE FEDERAȚIA RUSĂ - UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN CONTEXTUL CRIZEI RUSO-UCRAINENE
    (Academia de Administrare Publică, 2021) Cebotari, Svetlana
    One of the problems present not only on the international arena, but also on the working table of politicians, including in the scientific discourse of political scientists, economists and specialists in other fields is the issue of Russian-European relations. The events in Ukraine are making the relations between the Russian Federation and the European Union quite tense.This article aims to highlight the main issues present in the relations between the Russian Federation and the European Union in the post-Maidan 2014 period.
  • Thumbnail Image
    Item
    SINTAGMA „RELAŢII INTERNAŢIONALE” ÎN PUBLICAŢII ENCICLOPEDICE
    (2014) Cebotari, Svetlana
    În studiul de față se face o trecere în revistă a principalelor realizări ştiințifice în evoluția terminului „relații internaționale” prin prisma cercetărilor enciclopedice.
  • Thumbnail Image
    Item
    INTERESELE GEOSTRATEGICE ALE FEDERAȚIEI RUSE ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE INTERNAȚIONALĂ
    (2014) Cebotari, Svetlana
    Locul pe care îl ocupă Federația Rusă pe arena internațională, rezultat al destrămării fostei Uniuni Sovietice, politica şi interesele sale geostrategice, precum şi altor actori geopolitici regionali sau mondiali, a fost şi este subiectul a numeroase discuții. Pentru o mai bună înțelegere a comportamentului şi a acțiunilor pe arena politică, vom relua în sinteză o serie de studii şi reflecţii asupra rolului şi locului Federaţiei Ruse în sistemul relaţiilor internaţionale la începutul sec. XXI. Realizarea acestor cercetări a însumat uzaje diferite. Acest articol analizează istoriografia cercetării intereselor geostrategice, locul şi rolul Federației Ruse pe arena internațională şi în literatura de specialitate internațională.
  • Thumbnail Image
    Item
    IDENTIFICĂRI TEORETICO-CONCEPTUALE ALE FENOMENULUI„INTERES GEOSTRATEGIC”
    (CEP USM, 2014) Cebotari, Svetlana
    Pe parcursul ultimelor trei decenii ale sec. al XX-ea, gradul înalt de complexitate a intereselor şi relaţiilor sociale adat naştere unor dezbateri teoretice active vis-à-vis de esenţa acestor forme. Deşi se conturează tot mai mult în relaţiileinternaţionale, în mare parte se vorbeşte espre această realitate, în construcţiile teoretice termenul ,,interes geostrategic” nu a fost ormulat în mod explicit. Actualmente, se fac primele încercări de a fi exprimat şi de a i se da o definiţie. Tocmai din acest motiv şi pentru că acest fenomen a cunoscut o evoluţie în timp, a ost necesară o prezentare a lui dincolo de definiţie.În prezentul articol se face o încercare de a da o definiţie no ţiunii ,,interes geostrategic”. Interesul este studiat prin prisma corelaţiei spaţiului, ca arie de manifestare a intereselor actorilor geopolitici şi a strategiei ca mijloc de realizare a intereselor acestora.