2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/22
Browse
Item GENEALOGIA PUTERII: ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE(CEP USM, 2020) Saharneanu, EudochiaScrierile lui M.Foucault reprezintă o ilustrare foarte bună a felului cum funcționează puterea în calitate de practică, în viața cotidiană și cum structurează alte practici. Foucault atenționează asupra faptului că nu există o teorie generală a puterii. Puterea nu este un apriori, nu este anistorică, din contra, o teorie a puterii poate exista și poate fi inteligibilă doar atunci când face apel la un set de practici. Astfel înțeleasă, puterea este o matrice generală a relațiilor de forțe într-un timp și într-o societate anume. În jocul puterii răsar mereu agenți care îi subminează stabilitatea, care determină noi manifestări de forță, noi tipuri de relații, apariția unor noi ideologii. Datorită acestui fapt Foucault vorbește despre efectele puterii și nu propriu zis puterea la general. Puterea nu este un privilegiu, un atribut, ci un exercițiu dezvoltat între forțele eterogene, adverse sau converse. Puterea se exercită, nu se deține, este o practică, nu un capital fix, cu toate că există instituții ce administrează puterea, puterea nu este o forma, ci un complex, o rețea de forțe. Un exemplu elocvent de înțelegere confuză cu privire la exercitarea puterii sunt partidele politice. Prin comercializarea campaniilor electorale apare pericolul depolitizării politicului. Cu toate că încercările partidelor de a se vinde cât mai bine este de înțeles, nu trebuie uitat că spectacolul creat de atacuri permanente și discursuri negative scot în totalitate substanța politicului, dezgustând un public care dacă vrea circ se duce la circ, dacă vrea divertisment se duce la spectacol, dacă vrea luptă privește un film. Publicul care se uită la politicieni vrea politică, vrea fapte concrete, vrea dezbatere.