În jurnalul său, „M-a făcut mama existențialist: jurnal, memorii, confesiuni”, apărut în 2025, la Editura Cartier, Constantin Cheianu oferă un spațiu generos amintirilor prin care prezentul se interconectează cu trecutul, redefinind imaginea de sine a personajului diaristic în timp și spațiu. Anume îmbinarea discursului confesiv cu cel memorialistic ne-a permis o abordare a textului din perspectiva memoriei autobiografice, înțeleasă ca proces de reconstrucție a evenimentelor vieții care facilitează înțelegerea sinelui. Am urmărit atât conținutul episoadelor rememorate, cât și dinamica amintirilor traumatice, pentru a surprinde efectele acestora asupra imaginii de sine a personajului diaristic.
