2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13407

Browse

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    Opera lui Ion Druţă din perspectiva iniţierii mioritice [Articol]
    (CEP USM, 2025-05-22) Butnaru, Tatiana
    În articolul de faţă intenţionăm să dezvăluim orientarea estetică a scriitorului basarabean Ion Druţă spre mitologia folclorului românesc, o particularitate esenţială a modului său artistic, în tendinţa de a transfigura o serie de probleme, aspecte de viaţă din realitatea curentă a satului basarabean, la anumite cotituri ale istoriei. În această ordine de idei, în mai multe opere druţiene, este relevată o atmosferă arhetipală specifică, determinată fiind de datini, ritualuri, tradiţii din viaţa poporului, cu implicaţii în sfera baladescului, în conformitate cu principiile populare, dar şi printr-o viziune estetică modernă. Elementul mioritic se redimensionează în plan interior, predispune autorul spre resurecţie lirică şi discernământ, individualizează anumite stări, trăiri sufleteşti, motive de creaţie, dimensiuni ontologice, în vederea aprofundării unui bilanţ existenţial. În scrierile lui Ion Druţă, sugestiile mioritice se manifestă drept o modalitate de incursiune lirică, de iniţiere în tainele existenţiale ale fiinţării omului, orientează cititorul spre o stare de solitudine nostalgică, pentru a determina şi în continuare şansele de supraveţuire ale neamului şi trecerea acestuia prin vicisitudinile timpului istoric.
  • Thumbnail Image
    Item
    BOGDAN PETRICEICU-HASDEU: DESCHIZĂTOR DE DRUMURI ÎN CERCETAREA TOPOSURILOR FOLCLORICE ȘI A ARHETIPURILOR MITICE
    (Editura USM, 2023) Butnaru, Tatiana
    În articolul de față este dezvăluită contribuția lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu la studierea patrimoniului cultural imaterial, un aspect ce și-a găsit expresie în mai multe studii, articole, opinii, probleme de cercetare. Pasionat de spiritualitatea autohtonă a românilor, concretizată în mituri, arhetipuri, eresuri, toposuri folclorice, Hasdeu le-a elucidat dintr-o nouă perspectivă, pentru a le pune în circulație și a le promova prin timpuri și generații. În ipostaza de deschizător de drumuri în studierea vestigiilor trecutului istoric ale poporului, Hasdeu are meritul de a face o primă tentativă de investigație științifică a sufletului popular, în dorința de a pregăti terenul pentru apariția mai multor lucrări referitoare în abordarea complexului de probleme, ce vizează sfera de valorificare a mitologiei autohtone, de inițiere într-un sistem mitologic de referință, reconstituit în dimensiunile ontologice, cognitive, existențiale, în vederea aprofundării universului de valori ale ființei naționale.
  • Thumbnail Image
    Item
    CICLUL BALADESC DESPRE LOGODNICII NEFERICIŢI: O INTERPRETARE ARHETIPALĂ
    (ProLibra, 2022) Butnaru, Tatiana
    In this article, we intend to analyze the ballad cycle Two lovers, with a wide sphere of circulation in the Bessarabian area, but at the same time, known in folklore of several Balkan peoples, especially in the south-eastern European area. On this occasion, nev types of topics are highlighted, related to the sphere of family life, where the retionships between parents and children wili be externaliyed to deepen various aspects of life in the pa triarchal community, as well as revealing relationships between lovers. The epic narrative places in the center of attention the motif of the embraced trees, which comes from an old animistic belief and is meant to express a culmination of the erotic feeling, revealed depending on the creative intuition of the anonymous genius.
  • Thumbnail Image
    Item
    UN SIMBOL ARHETIPAL AL IMORTALITĂŢII
    (CEP USM, 2023) Butnaru, Tatiana
    În articolul de faţă şi-a găsit expresie semnificaţia arhetipală a păsării-cuc, un topos folcloric de o răspândire largă în eposul nuvelistic, cu vădite semnificaţii sacrale şi resorturi de maximă concentrare lăuntrică. Imaginea păsării-cuc este prezentă în mai multe texte folclorice, cântece lirice, subiecte baladeşti, fiind amplasată în contextul unor situaţii ritualice, cu deschidere spre noi dimensiuni ontologice, exprimă diferite ipostaze ale spiritului uman, cu orientare spre o dramatică contemplare a rosturilor omeneşti, a unor probleme vitale de viaţă. Pasărea-cuc participă la drama sufletească a eroilor epici, apărând în ipostaza de mesager al unor profunde trăiri, sentimente, frământări interioare şi poartă o semnificaţie simbolică şi funcţională în acelaşi timp, are menirea să aprofundeze un vast univers spiritual, ca să exprime nişte resorturi fundamentale ale existenţei umane.