Browsing by Author "Rotari, Dorina"

Now showing 1 - 14 of 14

ANATOL MORARU: PORTRET DE CREAȚIE
(Editura USM, 2023) Rotari, Dorina
Acest articol abordează activitatea multiaspectuală a scriitorului, profesorului, publicistului și criticului literar Anatol Moraru. Titular al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și din România, Anatol Moraru se remarcă printr-o amplă activitate literară, științifică și didactică, publicând lucrări despre creația lui Ion Druță și Dumitru Matcovschi, un volum de studii, articole, cronici, precum și peste 30 de articole științifice în volume colective și antologii. În literatura română contemporană, scriitorul se impune printr-o proză dezinhibată despre condiția tragicomică a basarabeanului, printr-o scriitură ingenioasă, provocatoare și persiflantă, alimentată de experiențe livrești și reale, ce vădește o exuberanță a expresiei și „o plăcere a spunerii”.
ARCHAEUL – NUCLEU AL ONTOPOETICII EMINESCIENE
(CEP USM, 2011) Rotari, Dorina
La recherche d’Archaeus constitue l’objet des inquiétudes métaphysiques éminesciennes, les modalités de révélations étant la pensée créatrice et l’intuition poétique. Le concept définit la primordialité, le noyau de l’univers, ayant le même statut que les concepts philosophiques consacrés: l’ Idée chez Platon, le Logos chez Heraclit, l’Espritchez Hegel, la Volontéchez Schopenhauer, l’Ego absolu chez Fichte etc. Dans l’essai Archaeus Eminescu fait la théorie du concept, comme «une sorte de mémoire de l’identité, qui se multiplie dans chaque individu», étant en tout et tout en lui, selon la formule indienne Tat twam asi. La conception d’ Eminescu est opérable au niveau cosmogonique, où Archaeus se manifeste dans l’hypostase du mot primordial (le Logos créateur de Dieu), ou dans celle du point primordial de lumière qui naît les planètes; au niveau de l’histoire des civilisations (la sociogonie), où le modèle archéique des peuples c’est le grain; enfin, au niveau de l’existence humaine on peut parler également d’une anthropologie archéique.
DIALOGUL CĂRTĂRESCIAN CU EMINESCU: REVIZIONISM ŞI FASCINAȚII COMUNE
(CEP USM, 2018) Rotari, Dorina
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ PRIN PRISMA CERCETĂRII FILOLOGICE: METODA STUDIULUI DE CAZ
(CEP USM, 2024) Rotari, Dorina
Intercultural education can be promoted through a wide range of didactic and scientific activities, including within the research practice of philology students, with application to the three fields: linguistic science, literary science, didactics of the Romanian language and literature. In this sense, case studies can be proposed with a problem circumscribed to interculturality and related, at the same time, to the scientific concerns of the students (sociolinguistics, semiotics, literature, communication, didactic, etc.). The case studies will focus on particular situations, authentic or modeled, being used as a source of in-depth knowledge of the intercultural dimension and our identity, under its various aspects (cultural, linguistic, literary, national, symbolic, etc.).
EMINESCIANISM DE ESENŢĂ ARHETIPALĂ ÎN CREAŢIA LUI GRIGORE VIERU
(CEP USM, 2016) Rotari, Dorina
Eminescianismul creaţiei vierene se manifestă atât explicit, prin prezenţa unor constante poetice din opera predecesorului, cât şi latent, având ca suport elementele „ontologiei arhaice” valorificate de ambiiscriitori. Astfel, se poate vorbi despre un eminescianism de sorginte arhetipală, rezultat al reactivării poetice a unor „imagini primordiale” circumscrise imaginarului colectiv, geografiei mitologice şi viziunii mitice(orfice), care generează filiaţii ontopoetice, susţinând impresia de „revenire” a precursorului.
EMINESCU – UN SCRIITOR (ANTI)CANONIC
(CEP USM, 2021) Rotari, Dorina
EMINESCU ŞI CANONUL LITERAR ROMÂNESC
(CEP USM, 2014) Rotari, Dorina
LITERATURA ROMÂNĂ MODERNĂ DIN PERSPECTIVĂ INTERCULTURALĂ
(Editura USM, 2023) Rotari, Dorina
Perspectiva interculturală favorizează reinterpretarea unor fenomene ale literaturii/culturii române prin prisma interferenței ideilor și confluențelor cu alte literaturi/culturi, pentru a forma o imagine globală asupra fenomenelor literare moderne. Studierea unor texte relevante din punct de vedere intercultural prevede și introducerea unei metodologii interculturale, prin care discuțiile despre literatura/cultura română și cea universală pot fi reînnoite. Totodată, hermeneutica interculturală permite conceperea literaturii și a produselor culturale ca agenți ai unor spații de comunicare ce se caracterizează prin dinamism și dialog.
MODERNITATEA LITERATURII ROMÂNE: SPECIFIC NAŢIONAL ŞI CONTEXT EUROPEAN : SUPORT DE CURS
(CEP USM, 2022) Rotari, Dorina
Suportul de curs Modernitatea literaturii române: specific naţional şi context european este destinat masteranzilor de la Facultatea de Litere (anul I, programul Limbă, literatură și civilizație românească) și reprezintă un studiu-sinteză al literaturii române moderne ce abordează, contextualizat, valorile literare create de potenţialul naţional, argumentând însuşirea acestora de a satisface tendinţele scării de valori ale contextului european. Lucrarea propune abordări inter- şi transdisciplinare, solicitate de programul de formare profesională a masteranzilor, oferindu-le oportunitatea de a aprofunda şi integra cunoştinţele obţinute la Ciclul I, Licență, în cadrul disciplinelor Istorie a literaturii române şi Literatură comparată, de a dobândi abilităţi de operaţionalizare a cunoştinţelor teoretice în procesul de interpretare, analiză și cercetare a fenomenului literar modern.
POEZIA LUI ANDREI ȚURCANU , SUB SEMNUL DIALOGULUI ONTOLOGIZAT CU ODĂ (ÎN METRU ANTIC) DE MIHAI EMINESCU
(CEP USM, 2020) Rotari, Dorina
Poezia lui Andrei Ţurcanu ilustrează, dincolo de amalgamul aparent eclectic de elemente circumscrise postmodernismului (reale, mitice, livreşti, autobiografice etc.), imaginea unui creator animat de provocările interogative eterne privind fiinţa şi fiinţarea. Meditaţia ontologică şi tentaţia de a depăşi ruptura existenţială prin as umarea ei plenară implică o raportare suigeneris la ritualul iniţiatic al „învăţării morţii” din Odă (în metru antic) , iar, prin extensiune, la dimensiunea fiinţială a creaţiei lui Mihai Eminescu, ca temei al unor reconfigurări de substanţă. Rescrierea scenariului tragic eminescian se îmbină cu un registru variat de mituri/miteme, experienţe livreşti şi reale, sugestive pentru aventura ontologică de (re)alcătuire a sinelui. Astfel, în creația lui Andrei Țurcanu se remarcă un revizionism poetic subtil man ifestat prin „completarea” poemului precursor/ a textelor precursoare și răstălmăcirea semnificațiilor acestora în consens cu viziunea creatorului contemporan.
POEZIA MODERNĂ ȘI RECEPTAREA EI CREATOARE
(Editura USM, 2023) Rotari, Dorina
The current article tries to configure an alternative for interpreting modern poetry in terms of approximation of meaning. The relativism of interpretive reading is continually being expanded to a level approaching nihilism, thus compelling the need for creating new forms of interpretation. The aim of this paper is to discover significance in modern poetic texts by formulating analytical constructs that are flexible enough to admit a wide spectrum of interpretations. The proposed model can also serve as a starting point for formulating new analytical models for interpreting modern poetic texts in an academic environment as well as for use in teacher education.
POEZIA OPTZECIȘTILOR BASARABENI: ÎNTRE „REFLEXIVITATE” ȘI „TRANZITIVITATE”
(CEP USM, 2024) Rotari, Dorina
The present article approaches the poetry of the Bessarabian eighties, who try to overcome the well-known literary stereotypes, being under the sign of artistic experiments both in terms of poetic modalities and, more importantly, regarding the new attitude, the fresh pathos, the new ideas, the vehemence of the polemical options. We propose to argue, by referring to two reference authors, Andrei Țurcanu and Eugen Cioclea, that this poem is marked by an unusual language, sometimes “reflexive”, opaque, marked by ambiguity and dissonance, other times “transitive”, oralizing, syncopated , thus establishing the duality of modern poetry, captured by Gheorghe Crăciun in the Iceberg of modern poetry. The creation of the analyzed authors reveals the verve of some essential renewals, the attempt to revive the expressive capacity of the poetic language relying on the dramatic concreteness of reality and the assumption of the new world of poetry.
PROBLEME ACTUALE DE LINGVISTICĂ: MATERIALELE SIMPOZIONULUI ȘTTINȚIFIC CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ: ÎN MEMORIAM ACAD. NICOLAE CORLĂTEANU: 100 DE ANI DE NAȘTERE, 15-16 MAI 2015
(CEP USM, 2015) Ciobanu, Anatol; Oglindă, Emilia; Zagaevschi, Vladimir; Boicenco-Arseni, Angela; Molea, Viorica; Duimbrăveanu, Ion; Lifari, Viorica; Fonari, Victoria; Rotari, Dorina; Creangă, Oxana; Driga, Ina; Condrea, Irina; Colțun, Gheorghe; Moșin, Octavian; Bashirov, Oxana; Veretina-Chiriac, Ina; Dulghier, Olga; Blajin, Cristina; Gheorghiță, Elena; Zaporojan, Ina; Corcodel, Svetlana; Corcodel, Dan; Macovei, Dorina
RESCRIEREA EMINESCIANISMULUI DE CĂTRE SCRIITORII ROMÂNI INTERBELICI
(CEP USM, 2014) Rotari, Dorina
Teoria bloomiană despre canon, care concepe evoluţia literară ca un conflict între geniile artistice mai noi şi mai vechi, este aplicabilă la cercetarea posterităţii eminesciene în literatura română. În canonul estetic naţional, creaţia marilor poeţi (în speţă a celor din perioada interbelică: George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga) este rezultatul unei „trădări creatoare” a modelului Eminescu („poetul-tată”), pe care îl depăşesc asimilându-l şi continuându-l într-o nouă ipostază poetică. Opera acestor creatori este, în termeni bloomieni, o „rea-lectură” şi o „rescriere” a eminescianismului, generată de „anxietatea influenţei”, care îi ajută să-şi identifice propria fizionomie poetică.