Browsing by Author "Manea, Vladislav"

Now showing 1 - 12 of 12

ACTUL TERORIST ÎN CONTEXTUL DREPTULUI PENAL
(2020) Cojocaru, Violeta M.; Manea, Vladislav
Scopul lucrării rezidă în efectuarea unei cercetări temeinice comparative în partea ce vizează răspunderea penală pentru infracţiunile reunite sub denumirea generică de act terorist, în identificarea şi soluţionarea problemelor teoretico-legislative iscate pe marginea infracţiunilor enunţate, precum și în formularea unor propuneri de lege ferenda menite să optimizeze cadrul incriminator în materie. În calitate de obiective au fost stabilite: analiza modalităţilor normative alternative de exprimare a faptei prejudiciabile prevăzute la alin. (1) art. 278 CP RM; relevarea semnelor subiective obligatorii inserate în dispoziţiile art. 278 CP RM; conturarea condiţiilor în care este operabilă clauza de impunitate înscrisă la alin. (6) art. 278 CP RM, precum şi a celor ce caracterizează circumstanţa specială de atenuare a răspunderii penale pentru săvârşirea actelor teroriste, prevăzută la alin. (5) art. 278 CP RM; analiza comparativă a reglementărilor penale din legislaţiile unor state străine în materia infracţiunilor reunite sub denumirea de act terorist; identificarea carenţelor legislative care îngreunează aplicabilitatea normelor de incriminare prevăzute la art. 278 CP RM etc.
Actul terorist: analiza elementelor circumstanțiale agravante [Articol]
(CEP USM, 2020) Manea, Vladislav; Cojocaru, Violeta
The present paper analyzed the aggravating circumstances of the terrorist acts offences provided by Article 278 paragraphs (2)-(3) of the Criminal Code of Republic of Moldova. It is argued that in order to be in the presence of the terrorist act committed by an organized criminal group it is necessary and sufficient the participation of at least two persons in committing the terrorist act, a fact resulting from the legal definition of criminal participation. It is shown that between the notions “terrorist organization” and “criminal organization” there is a relationship of the “whole-party” type. By contrast, in order to be incident the aggravating circumstance provided by Article 278 paragraph (3) letter a) of the Criminal Code of Republic of Moldova it is necessary the presence of a clear division, within the terrorist organization, of the administrative, insurance and execution function of criminal intentions aimed at committing terrorist acts.
Categoria „timpul” în partea generală și partea specială a Codului penal [Articol]
(CEP USM, 2020) Manea, Vladislav; Pădure, Drăgălin
In the limits of this scientific message the authors do their best to research modern doctrine approach concerning the problem of time in the Substantive Criminal Law. In order to achieve this scope, there have been elaborated the concept of time in the Substantive Criminal Law is dealing with, and have analyzed the most widespread types of it. In the realm of this study the authors have exemplified rules of application of time periods in the realm of Special part of the Criminal Law.As a result, several scientific conclusions were formulated being suggested to improve the model doctrine of the Substantive Criminal Law.
DESPRE APLICAREA FORŢEI FIZICE, MIJLOACELOR SPECIALE ŞI ARMEI DE FOC DE CĂTRE COLABORATORII INSTITUŢIILOR PENITENCIARE
(CEP USM, 2015) Manea, Vladislav
Scopul propus în acest articol rezidă în a: identifica baza normativă privind aplicarea forţei fizice, mijloacelor speciale şi armei de foc de către colaboratorii instituţiilor penitenciare; analiza legislaţia execuţional penală în domeniu, precum şi în a examina unele cazuri din practica urmăriii penale şi a celei judiciare în materia aplicării abuzive a forţei fizice şi a mijloacelor speciale de către colaboratorii sistemului penitenciar. Conţinutul acestui articol are un caracter universal, dat fiind că cuprinde nu doar analiza unor acte legislative, a speţelor din practica urmăririi penale şi a instanţelor judecă- toreşti, dar şi unele concluzii apte să fie implementate în doctrina execuţional-penală.
DESPRE CLARIFICAREA UNOR ASPECTE CONTRADICTORII ÎN PROCESUL DE CALIFICARE A INFRACŢIUNILOR DE RĂZBOI ÎMPOTRIVA PERSOANELOR PREVĂZUTE LA alin.(2) art.137 CP RM
(CEP USM, 2015) Manea, Vladislav; Leorda, Vasile
Scopul respectivului articol constă în expunerea unui concept ştiinţific explicit al infracţiunilor de război împotriva persoanelor sub formă de: efectuare a experienţelor de orice fel, prelevare de ţesuturi sau organe în scopul transplantului şi supunerea la metode de tratament nerecunoscute medical asupra persoanelor protejate de dreptul internaţional umanitar. În vederea realizării scopului: a fost cercetată literatura autohtonă şi de peste hotare (preponderent în limba engleză), legislaţia naţională şi actele normative internaţionale în perimetrul ştiinţific respectiv; examinării sunt supuse experimentele pe prizonieri în lagărele de concentrare de pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial; sunt identificate condiţiile juridice obligatorii pentru efectuarea transplantului, condiţiile juridice pentru efectuarea experienţelor/cercetărilor pe oameni – în ambele cazuri prin prisma actelor internaţionale; este explicată natura juridico-penală a infracţiunilor prevăzute în alin.(2) art.137 CP RM; sunt identificate unele lacune în legea penală naţională, fiind propuse modificări de lege lata şi de lege ferenda.
LATURA OBIECTIVĂ A ACTULUI TERORIST PREVĂZUT LA ALIN.(1) ART.278 CP RM
(2017) Manea, Vladislav; Cojocaru, Violeta
În cadrul studiului efectuat este supusă analizei prima modalitate normativă de exprimare a faptei prejudiciabile consemnată la alin.(1) art.278 CP RM: provocarea exploziei, incendiului sau săvârşirea altor fapte similare menite să creeze pericolul cauzării morţii ori vătămării integrităţii corporale sau a sănătăţii persoanei, daune esenţiale proprietăţii sau mediului ori alte urmări grave. S-a arătat că, în acord cu legislaţia penală a Republicii Moldova, lista faptelor prejudiciabile înscrise la alin.(1) art.278 CP RM are un conţinut deschis, motiv pentru care poate implica şi alte acţiuni/inacţiuni socialmente periculoase. S-a argumentat că expresia „alte urmări grave”, din textul alin.(1) art.278 CP RM, sugerează că pe post de alte urmări pot apărea doar acelea comparabile cu decesul, vătămarea sănătăţii persoanei, daunele esenţiale proprietăţii sau mediului. S-a demonstrat că semnele estimative „alte fapte”, „alte urmări grave” din textul alin.(1) art.278 CP RM, deşi comportă un caracter general, concordă cu cerinţa de previzibilitate a legii penale. Natura juridică a actelor teroriste conferă destinatarului legii penale posibilitatea de a prevedea care alte fapte pot constitui modalităţi de exprimare a faptei prejudiciabile. Tot din aceleaşi considerente, făptuitorul este în stare să prevadă conţinutul expresiei „alte urmări grave”.
NOI ABORDĂRI REFERITOARE LA APLICAREA RĂSPUNDERII PENTRU INFRACŢIUNILE PREVĂZUTE LA ART.236 ŞI 237 CP RM
(CEP USM, 2013) Stati, Vitalie; Manea, Vladislav
În cadrul prezentului articol, obiectul de investigaţie îl constituie infracţiunile prevăzute la art.236 şi 237 CP RM. Prin prisma ultimelor amendamente operate în aceste articole, este efectuată analiza tehnico-legislativă şi juridico-penală a respectivelor infracţiuni. Un interes deosebit comportă concluziile privind obiectul material, produsul şi victima în cazul infracţiunilor prevăzute la art.236 şi 237 CP RM. De asemenea, merită atenţie reflecţiile asupra momentului de consumare şi etapele activităţii infracţionale în ipoteza infracţiunilor în cauză. Nu în ultimul rând, ies în evidenţă criteriile de delimitare a infracţiunilor prevăzute la art.236 şi 237 CP RM în raport cu faptele adiacente, în special în raport cu infracţiunile specificate la art.190 şi 196 CP RM.
O NOUĂ VIZIUNE ASUPRA INCRIMINĂRII FAPTEI DE VÂNAT ILEGAL SĂVÂRȘITE CU FOLOSIREA SITUAȚIEI DE SERVICIU
(CEP USM, 2017) Brînza, Sergiu; Manea, Vladislav
Prezenta investigație se axează pe analiza Proiectului nr.2854/2016, dar și a art.233 CP RM. Analiza efectuată demonstrează prezența unor imperfecțiuni atât în art.233 CP RM, cât și în Proiectul nr.2854/2016. Se relevă că, în contextul infracțiunii prevăzute la art.233 CP RM, ipoteza folosirii situației de serviciu ar putea îndeplini doar rolul de circumstanță agravantă. Or, funcția unei circumstanțe agravante este de a diferenția răspunderea penală. Ipoteza folosirii situației de serviciu presupune prezența unui subiect special: persoana cu funcţie de răspundere sau persoana care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală. În prezența celorlalte ipoteze prevăzute în dispoziția art.233 CP RM subiectul nu posedă o calitate specială. Spre deosebire de o persoană oarecare, persoana cu funcţie de răspundere sau persoana care gestionează o organizaţie comercială, obştească saualtă organizaţie nestatală poate crea mai ușor condițiile ce ar facilita săvârșirea infracțiunii de vânat ilegal. În afară de aceasta, săvârșind infracțiunea de vânat ilegal cu folosirea situației de serviciu, persoana cu funcţie de răspundere sau persoana care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală abuzează de încrederea pe care i-a acordat-o statul sau organizația nestatală. În mod regretabil, legiuitorul a ignorat toate aceste argumente, echivalând în art.233 CP RM gradul de pericol social al ipotezei de folosire a situației de serviciu cu gradul de pericol social al celorlate ipoteze prevăzute de acest articol. Proiectul nr.2854/2016 nu are menirea să repare această imperfecțiune a art.233 CP RM. Eventuala adoptare a acestui proiectar genera pericolul unei interpretări neuniforme a art.233 CP RM, ceea ce ar putea duce la erori grave în practica judiciară. În scopul perfecționării legii penale, studiul de față se încheie cu formularea unei recomandări de lege ferenda.
OPINII DOCTRINARE, CONSTATĂRI DE LEGE LATA ŞI PROPUNERI DE LEGE FERENDA ÎN MATERIA FAVORIZĂRII INFRACTORULUI
(CEP USM, 2016) Manea, Vladislav
Scopul acestui articol rezidăîn analiza detaliată a opiniilor doctrinare, a legislaţiei penale în vigoare a Republicii Moldova, precum şi în formularea unor propuneri relevante în materia favorizării infractorului. Studiul este realizat prin analiza comparative a legislaţiei Republicii Moldova şi a legislaţiei României în domeniul conturat. Totodată, sunt scoase în evidenţă cele mai discutabile aspecte ale favorizării, cum ar fi: favorizarea în cazul pluralităţii de infractori; favorizarea unor persoane apropiate, însăcare nu sunt membri de familie a infractorului etc. Pentru a obţine răspunsuri exhaustive, am purces la o abordare luridimensională a favorizării infractorului. Întâi de toate: au fost scoase în evidenţă unele lacune semnificative ale legii penale a Republicii Moldova; au fost consultate cele mai importante surse doctrinare de specialitate din România, fiind acceptate unele concluzii importante din practica judiciară a României; au fost examinate unele speţe din practica judiciară a Înaltei Curţi de Casaţiei Justiţie din România, concluziile pe marginea cărora se impun a fi rezonabile.
RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU DOBÂNDIREA CREDITULUI, ÎMPRUMUTULUI SAU A DESPĂGUBIRII/INDEMNIZAȚIEI DE ASIGURARE PRIN ÎNȘELĂCIUNE
(2023) Stratan, Andrei; Manea, Vladislav
Scopul și obiectivele lucrării: Scopul investigației consistă în efectuarea unei cercetări temeinice în materia răspunderii penale pentru dobândirea prin înșelăciune a creditului, a împrumutului, a despăgubirii sau a indemnizației de asigurare, în determinarea și clarificarea dificultăților de transpunere practică a normelor consemnate la art.238 CP RM, precum și în înaintarea unor propuneri legislative care să conducă spre perfecționarea cadrului incriminator în materie. Pentru atingerea scopului au fost trasate următoarele obiective: realizarea unui studiu comparat aprofundat al reglementărilor normative străine în sfera ce vizează răspunderea pentru dobândirea prin înșelăciune a creditului, a împrumutului, a despăgubirii sau a indemnizației de asigurare; caracterizarea multiaspectuală și temeinică a elementelor componențelor de infracțiune înscrise la art.238 CP RM; delimitarea infracțiunilor specificate la art.238 CP RM de unele fapte conexe, precum și stabilirea corelației între normele ce cuprind aceste fapte; efectuarea unui studiu empiric- jurisprudențial privitor la aplicarea practică a art.238 CP RM; depistarea dificultăților de înțelegere a conținutului normelor înscrise la art.238 CP RM și de transpunere a acestora în practică; înaintarea propunerilor de lege ferenda pasibile (i) să înlăture carențele de înțelegere și aplicare a normelor de la art.238 CP RM, și să (ii) acopere golurile legislative depistate.
TEMPUS REGIT ACTUM, LEX MITIOR ȘI LEX TERTIA ÎN DREPTUL PENAL SUBSTANȚIAL
(CEP USM, 2018) Pădure, Drăgălin; Manea, Vladislav
In acest articol sunt sintetizate recentele viziuni și concluzii referitoare la regulile tehnicii legislative operate în materia revizuirii și adaptării normelor juridico-penale, sunt scoase în evidență viziuinile progresive ale principiului legalității penale în timp, accentul fiind pus pe unele puncte discutabile. O condiţie pentru corecta înţelegere şi aplicare a legii penale o constituie claritatea, accesibilitatea normelor sale. Forţa obligatorie a legii penale subzistă numai pe perioada cât este activă, perioadă ce se situează între momentul intrării ei în vigoare şi momentul ieşirii din vigoare,care coincide cu încetarea obligativităţii respectării legii penale
UNELE PRECIZĂRI PRIVIND IMPRUDENŢA ÎN CAUZELE CU PRIVIRE LA LIPSIREA DE VIAŢĂ: STUDIU DE DREPT PENAL COMPARAT
(CEP USM, 2015) Manea, Vladislav; Donos, Vitalie
În acest articol autorii scot în evidenţă aspectele generale şi particularităţile infracţiunilor contra vieţii săvârşite din imprudenţă. Unei analize minuţioase este supusă problema imprudenţei în legislaţiile străine; de asemenea, imprudenţa, este tratată şi sub aspectul atitudinii mentale a făptuitorului faţă de infracţiune la momentul săvârşirii acesteia. Actualitatea temei investigate este determinată de progresele tehnologice şi ştiinţifice din care societatea umană are numai de câştigat, fapt ce poate fi observat prin metodele de tratament al unor maladii sau stări patologice; prin modul şi tehnicile de desfăşurare a muncii sau chiar prin simpla deservire efectuată de anumiţi subiecţi (fiind utilizate gadgeturi, drone etc.), de unde pornesc nu doar aspectele pozitive, dar şi cele negative care se manifestă prin infracţiune. A fost analizată literatura juridică de specialitate din Republica Moldova, România şi din Federaţia Rusă, de asemenea şi practica judiciară în domeniu. Totodată, sunt formulate concluzii şi recomandări menite să contribuie la o mai bună înţelegere a circumstanţei „lipsire de viaţă din imprudenţă”.