Browsing by Author "Lifari, Viorica"

Now showing 1 - 20 of 23

ABORDAREA PSIHOLINGVISTICĂ ŞI SOCIOLINGVISTICĂ A CONCEPTULUI EMOŢIE
(CEP USM, 2015) Lifari, Viorica
În ultimul timp categoria conceptuală a emoţiilor este cercetată în contextul studiilor interdisciplinare şi al celor interculturale. Atât în domeniul psihologiei, cât şi în cel al lingvisticii savanţii se împart în mai multe şcoli, bunăoară: reprezentanţii teoriei despre niversalitatea emoţiilor şi cei care accentuează impactul sociocultural al dezvoltării şi cultivării categoriilor conceptuale ale emoţiilor în cadrul unei etnii sau culturi. În articolul de faţă autorul pune în discuţie opiniile savanţilor antropologi şi lingvişti cu privire la modelarea conceptului de emoţie în cadrul unei culturi şi posibilitatea de a analiza acest concept prin prisma ambelor teorii: atât a celei de universalitate a conceptului de emoţie, cât şi a teoriei despre individualitatea acestuia.
ADVERBELE CU SEMELE DE [+PASIVITATE] ŞI [+RECIPROCITATE] CU VALENŢĂ SUBIECTIV-OBIECTIVĂ
(CEP USM, 2007) Lifari, Viorica
The adverb is the part of speech that can render the meaning of voice. These are as a rule those words that are formed from verbs via adjectives. The semantics of these words as introductory ones is of special interest as they give the utterance a particular content in which the author expresses his/her idea about what is being said. The adverbs denote the meanings of the passive, reciprocal and reflexive voices. The adverbs denoting reciprocal meaning are bivalent on both levels, semantic and syntactic, in comparison with those that render passivity and do not have their subjective valency expressed syntactically.Sometimes the two meanings of voice passive and reciprocal overlap. Alongside the meaning of voice the adverb expresses the meaning of modality.
CATEGORII CONCEPTUALE ALE EMOŢIILOR REDATE DE EXPRESII FRAZEOLOGICE SOMATICE CU COMPONENTA LEXICALĂ „OCHI”
(2017) Lifari, Viorica
Phraseological units that include a somatic component represent a vast linguistic material for researching the spiritual culture in different languages. In this paper we study the somatic phraseological units that contain the word “eye” in the English, Romanian and Russian languages from the cognitive linguistics perspective. The examples have been collected from dictionaries and classified according to the “image of the eye” which is associated with a certain emotive concep tual category. Also we have analyzed the phraseological units according to the semantic criteria suggested by the American professor G. Lakoff when researching the conceptual metaphor. Another method used in this paper is that of the Image Schema that is largely used by the Polish linguist A. Wierzbicka in her papers about universality/non-universality of emotion concepts in many cultures. Having conducted the study we identified cultural similarities and differences in the conceptualization of emotion categories in the three languages and have identified different “images of the eye” that describe the conceptual categories of emotions in English, Romanian and Russian.
CATEGORIILE CONCEPTUALE ALE EMOŢIILOR REDATE PRIN „IMAGINEA ORGANELOR INTERNE OMENEŞTI” DESCRISE ÎN EXPRESII FRAZEOLOGICE SOMATICE
(CEP USM, 2016) Lifari, Viorica
În această lucrare ne-am propus o cercetare a expresiilor frazeologice somatice, în a căror componenţăse află lexeme ce denumesc organe interne ale omului,precum „splina”, „stomacul”, „rânza/pipota”, „fierea”, „ficatul”, „sângele” şi „oasele”, în limbile engleză, română şi rusă. Exemplele au fost selectate din dicţionare de razeologisme şi clasificatedupă lexemul ce denumeşte organul intern din componenţa expresiei, după „imaginea organului intern” şi după conceptul emotiv pe care îl denotă. Metodologia de cercetare a expresiilor frazeologice somatice este cea a clasificării metaforei conceptuale propuse de renumitul savant G.Lakoff.În urma elaborării acestui studiu am identificat că expresiile frazeologice, care conţin o componentă lexicală somatică ce denumeşte un organ intern, redau concepte ale categoriilor emotive preponderent negative, precum:„anxietate”,„stare calmă”, „ciudă”, „cruzime”, „furie”, „frică”, „necaz”, „nervozitate”, „ură”, „iritare” şi „dragoste”. Totodată,am determinat conceptul „ciudă” ca fiind cultural specific pentru idiomul român şi cel rus, neregăsindu-şi niciun echivalent în limba engleză.
THE CONCEPTUAL CATEGORIES OF EMOTIO NS RENDERED BY THE IMAGE OF “THE HEART” USED IN SO MATIC PHRASEOLOGICAL UNITS
(CEP USM, 2016) Lifari, Viorica
The phraseological units with a somatic lexeme comprise a big amount of linguistic evidence for studying the spiritual culture in different languages. In this paper we conducted a research of somatic phraseological units that contain the “heart” lexeme in the English, Romanian and Russian Languages. The examples under analysishave been collected from dictionaries and classified according to “the heart” image which denotes a certain conceptual category of emotions. The study was performed following the semantic criteria suggested by the American professor G. Lakoff, the Romanianresearcher N. Anghelescu and also by the famous Polish linguist A. Wierzbicka. Having completed the research we identified similarities and differences both in the category of emotion concept and in the images of ‘the heart” that describe these concepts in the three languages of study. The results of the investigation are reflected in tables contained in the paper
CONCEPTUALIZAREA CATEGORIEI RUȘINE ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ȘI ROMÂNĂ
(CEP USM, 2019) Lifari, Viorica
Lucrarea de față este consacrată conceptului social rușine în limbile engleză și română. Studiile intercultur ale și inter disciplinare au căpătat recent o popularitate mare, astfel contribuind la o înțelegere mai bună a celor mai subtile particularități a lementalității umane, fapt ce transformă atât studiul limbilor, cât și predarea acestora într -un proces mai ușor. În același timp,studiile din acest domeniu conduc individul spre acumula reacunoștințelor și dezvoltarea competențelor dea ține o comunicare interculturală de nivel.Studiul elaborat este bazat pe metode preluate din lingvistica cognitivă, sugerateși aplicate de lingviști notorii, precum George Lakoff, Anna Wierzbicka și Krawczac Karolina. Pentru a explica semnificația unui termen emotiv utilizat în context,elaborăm scenariul cognitiv sau schema imagistică descrisă de meta-limbajul semantic natural găsit în toate limbile. Această metodă ajută lingviștii să identifice nuanțele sensului termenilor existenți în diferite limbi, care aparent denumesc aceleași concepte. Totodată,ne concentrăm pe cele două tipuri de culturi: cea de tip individualist și cea de tip colectivist în care conceptul rușine e perceput în mod diferit. Corpusul pe care se bazează această lucrare e compus din 194 de aforisme ce conțin lexemul shame (rușine) în limba engleză și 203 aforisme în limba română. Autorii aforismelor sunt scriitori clasici și moderni englezi, americani și români.
CONCEPTUALIZAREA TIPICĂ A RUȘINII ÎN LIMBA ENGLEZĂ ȘI ÎN CULTURA ANGLOFONĂ
(2019) Lifari, Viorica
În studiile consacrate conceptelor emotive, la nivel psihologic și sociolingvistic, deseori se pune în evidență că lumea anglofonă reprezintă o cultură de tip „vinovăție”, spre deosebire de culturile de tip „rușine”, precum cele colectiviste. Această ipoteză propusă de savanții notorii care au studiat conceptele sociale emotive a servit ca un imbold pentru elaborarea studiului de față. În cadrul acestuia am determinat diferențele dintre culturile de tip individualist, orientate spre vinovăție și cele de tip colectivist, orientate spre rușine. Mai mut, ne am axat pe evaluarea conceptului cultural specifical lumii anglofone, precum „embrrassment” (jena, dar și alte sensuri în limba română), și am determinat contextele culturalespecifice și scenariile cognitiv-prototipice în care apare lexemul care denumește acest concept și echivalenții acestuia în română, ce se dovedesc a fi lexical și semantic mai variați.Cu acest scop analizăm contexte preluate din baza de date British National Corpora, care conține exemple selectate din literatura artistică engleză.
CONCEPTUL EMOTIV AL TEXTULUI
(CEP USM, 2018) Lifari, Viorica
Emotivitatea este o componentă integrală a textului. Aceasta se observă la două niveluri ale textului: la cel de conţinut şi la cel de exprimare. Conţinutul emotiv apare în părţile de bază ale textului, ceea ce înseamnă că se include în partea cognitivă a textului şi în strategia pragmatică utilizată de autor. La nivel de exprimare emotivitatea este lineară şi apare în text fiind redată de mijloacele lingvistice şi textuale ce marchează emoţii. Emotivitatea se regăseşte în texte ce reprezintă toate stilurile funcţionale de bază ale textului literar (ştiinţific, de afaceri, publicitar, artistic), însă specificul emotivităţii e determinat cu ajutorul noțiunilor fundal emotiv, tonalitate emotivă şi expresie emotivă. Scopul acestei lucrări este de a determina parametri emotivităţii textuale, iar cerce- tarea se bazează pe teoriile savanţilor V. Shakhovschy, S. Ionova, V. Bolotov, C. Caffi, W. Janney şi K. Oatley.
CONCEPTUL LINGVO-CULTURAL AL DRAGOSTEI ÎN PROVERBELE ENGLEZE, ROMÂNE ŞI RUSE
(CEP USM, 2014) Lifari, Viorica
CONCEPTUL RUȘINE EXTERIORIZAT ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ȘI RUSĂ ÎN SCENARII COGNITIVE APARENT SIMILARE
(CEP USM, 2019) Lifari, Viorica
CONCEPTUL SOCIAL RUŞINE REFLECTAT ÎN TABLOUL LINGVISTIC AL LUMII RUSE
(CEP USM, 2019) Lifari, Viorica
Studiul lingvistic al emoţiilor este o temă discutată pe larg în lingvistica contemporană. Mai mult, cercetările în acest domeniu seelaborează în plan intercultural şi interdisciplinar, fapt care oferă acestor investigaţii o profunzime şi o obiectivitate. Lucrarea de faţă pune în discuţie conceptele sociale şi personale ruşine şi bunul-simţ reflectate în tabloul lingvistic al lumii ruse. Ca bază metodologică e folosită abordarea antropocentrică, metoda analizei semice şi a scenariului cognitiv-prototipic (descris de limbajul semantic natural). Materialul analizat e compus din aforisme, ce includ lexemele стыд şi совесть, autori ale cărora sunt scriitori ruşi clasici şi contemporani.
A CULTURAL APPROACH TO MALE-FEMALE DIFFERENCES IN COMMUNICATION
(CEP USM, 2012) Lifari, Viorica
This work is an attempt to determine and analyse the differences in the speaking patterns of men and women in cross-sex and cross- ethnic communication. This topic is widely discussed nowadays as the women and men attempt to interact as equals in cross-sex conversations but they do not play the same roles in interaction. Historically men and women have different experiences and operate in different social contexts thus developing different genres of speech. At the same time women’s speeches are considered to be more emotional while men’s ones more rational. This study has a challenging character as it not only implies cross-sex conversations but it also goes further to the level of cross-ethnic dialogue. The research data include friendly dialogues between Moldovans, Russians, English and Turkish people.
DIFERENŢA SEMANTICĂ A TERMENILOR EMOTIVI DIN LIMBILE ENGLEZĂ, ROMÂNĂ ŞI RUSĂ
(2016) Lifari, Viorica
The present article deals with the study of emotion terms on the intercultural level. Presently researches of this type have been carried out more frequently though the methods used to determine the specific cultural meaning of the emotion terminology are not homogeneous and most often are influenced by the cultural belonging of the scholar to a certain culture. This act leads to ethnocentric and non-objective results. Cognitive linguistics as a relatively new bra nch of linguistics suggests the study of the intercultural phenomena to be done on the universal level by means of the cognitive prototypic scenario using the Natural Semantic Metalanguage. This method of research can be applied to emotion terminology as well when trying to identify the cultural specific semantic difference of the apparently similar terms in various languages.
EFECTUL PRAGMATIC AL DIMINUTIVELOR ÎNTR-UN DISCURS
(Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 2014) Lifari, Viorica
A universal aspect of diminutives is their pragmatic use for softening a speech act. This function is not strictly limited to morphological diminutives but in principle works for any linguistic element that conveys a notion of ‘smallness.’ A straightforward example is when a person asks for a favour of some kind: the chance that the request will be granted increases if the favour is presented as insignificant. Diminutives are frequent in situations with children, in the language of love and in speech directed to pets, and more generally, in situations exhibiting the features ‘non serious’, ‘empathy’, ‘sympathy’, ‘familiarity’ or ‘intimacy’. With the diminutive we express our affection or contempt. When it is suggested that women use diminutives more often than men, social factors are mentioned as an explanation: women are considered to be more contact-oriented than men, to select friends on the basis of personal experience, and to attach only secondary importance to motives such as status or professional interest.
EMOŢIE, SIMŢ SAU SENTIMENT ŞI ECHIVALENTELE LOR ÎN ENGLEZĂ ŞI RUSĂ
(Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 2015) Lifari, Viorica
For a long period of time linguists had different opinions concerning the study of the emotive function of the language. A part of them thought that the dominant function of the language is the cognitive one thus excluding the possibility of researching the emotional component of the language. In the late 70s of the previous century emotiology as the direction in linguistics began to appear. Many professors such as V. V. Shakhovsky, A. Wierzbicka, T. V. Larina dealt in the field of emotiology and studied the expression of emotions in cross-cultural communication. Some of them state that emotions are universal and can be identified in every country, others conclude that the lack of the term denoting a certain emotion in a certain language speaks about the fact that cultures differ emotionally. In this study we try to identify the terminology used in a research of this kind and clarify whether emotions are culturally dependent or not. The working languages are English, Romanian and Russian and their corresponding cultures – English, Moldovan and Russian.
FORMA ACTIVĂ A VERBULUI ŞI SEMNIFICAŢIA DIATEZIALĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ
(CEP USM, 2007) Lifari, Viorica
The topic of the article under discussion is the active form of the verb in correlation with the meaning of voice. The English language is specific in this respect as there are cases when the active form of the verb does not indicate active voice. The meaning of voice depends on the meaning of the verb as a lexical unit because its grammatical marker is „zero”. Depending on the type of the verb, the meaning of the utterance can be active, passive, reflexive and reciprocal. Besides the lexical meaning of the verb one should take into consideration the type of the noun in the syntactical function of the grammatical subject. If it is animate, we understand that the voice is acive, if it is inanimate the conclusion we should come to is that the meaning of the voice is passive, as a thing cannot be the Agent of the action.
METHODOLOGICAL GUIDE TO MEDIA AND INTERCULTURAL COMMUNICATION
(CEP USM, 2021) Lifari, Viorica; Gheorghiță, Elena
Acest ghid metodic este destinat studenţilor ciclului II şi profesorilor ca bază la cursul „Comunicare mediatică şi interculturală” care este parte din planul de învăţământ la programul de master Comunicare Multilingvă, Management Intercultural şi Limbaje de Afaceri al secţiei de engleză la Departamentul Lingvistică Germanică şi Comunicare Interculturală, din cadrul Facultăţii de Litere, Secţia Limbi Străine a Universităţii de Stat din Moldova.
METODE DE CERCETARE A CONCEPTELOR DIN PERSPECTIVA LINGVISTICII COGNITIVE
(2017) Lifari, Viorica
Modern linguists consider that the science about the language is concentrated onto two main perspectives: the functional linguistics and the cognitive linguistics. The two perspectives combine when we conduct a contrastive research of various languages. The linguists dealing in functional linguistics define the language as a functional system of the means of their expression, the mechanism of which has a particular purposefulness in the field of cognition and its description while the adherents of cognitive linguistics look at the language as at an instrument of cognition(perception) oriented to code and transform the information. The purposefulness of cognitive linguistics is concerned with the correlation between the language and conscience, the conceptualization and the dissociation of the world by means of the language in the process of cognition. A contrastive study demonstrates multiple possibilities to express similar cognitive meanings and communicative functions. The common aspect of the languages manifested by variety is the axis of the contrastive studies and by using this method we combine approaches from the two perspectives of linguistics. In the given paper we are interested in the research conducted by the adherents of cognitive linguistics, the methods they use in conducting cross-cultural studies which imply contrastive analysis and the conclusions concerning the quality of the applied methodology this being a weaker side of the new domain of studies according to the point of view of many linguists that represent functional linguistics perspective.
PROBLEME ACTUALE DE LINGVISTICĂ: MATERIALELE SIMPOZIONULUI ȘTTINȚIFIC CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ: ÎN MEMORIAM ACAD. NICOLAE CORLĂTEANU: 100 DE ANI DE NAȘTERE, 15-16 MAI 2015
(CEP USM, 2015) Ciobanu, Anatol; Oglindă, Emilia; Zagaevschi, Vladimir; Boicenco-Arseni, Angela; Molea, Viorica; Duimbrăveanu, Ion; Lifari, Viorica; Fonari, Victoria; Rotari, Dorina; Creangă, Oxana; Driga, Ina; Condrea, Irina; Colțun, Gheorghe; Moșin, Octavian; Bashirov, Oxana; Veretina-Chiriac, Ina; Dulghier, Olga; Blajin, Cristina; Gheorghiță, Elena; Zaporojan, Ina; Corcodel, Svetlana; Corcodel, Dan; Macovei, Dorina
SEMANTICS OF THE AFFECTIVE WORDS AS PART OF THE EMOTIVE LEXICON
(CEP USM, 2023) Lifari, Viorica
Various psycholinguistic studies claim that the language is emotive and there is not a single tongue that would contain an emotionally neutral lexicon. The immediate issue connected to it is whether the emotive meaning of a word can render a concept or a notion. Having determined that the emotive components of a word can render concepts, we will proceed with the study of a word emotive meaning. According to Professor V. Shakhovsky we distinguish four types of word emotive semantics: the conceptual/notional meaning, the denotative one, the emotive meaning proper which refers to the comparison of a concrete emotive word with a concrete social emotion expressed by the subject and the last type of meaning is the functional semantic one. It is found in typical social situations recognized by the individual and associated with an emotive word used to denote it. At the same time V. Shakhovsky identifies words with different types of emotive meaning status. They are: words with a denotative emotive meaning status (affective words), those with an optional or additional emotive meaning status (the connotatives), and words with a potential emotive meaning status. In the given paper we analyze the semantics of affective words associated with certain social situations used in “Memories from my Boyhood”, Stories and Tales by Ion Creangă in Romanian, English and Russian.