Browsing by Author "Ivanov, Constantin"

Now showing 1 - 5 of 5

EXPRESIA RĂULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (Ion Creangă, Mircea Eliade, Vasile Vasilache, Savatie Baștovoi ș.a.)
(2021) Ivanov, Constantin
Scopul și obiectivele tezei constau în realizarea unei cercetări inter- și transdisciplinare a problematicii răului și reflectarea acestuia în imagini, motive și simboluri literare. Noutatea demersului nostru critic în cercetarea noastră doctorală „Expresia răului în literatura română (I. Creangă, M. Eliade, V. Vasilache, S. Baștovoi ș.a.)” rezidă în lărgirea perspectivelor și grilelor de interpretare a imaginii literar-arhetipale a maleficului. Datorită conceptelor și informațiilor furnizate de domenii precum teologia, filozofia, istoria, psihologia analitică și antropologia, ne vor permite să observăm evoluția perceperii imaginii răului și a personajului demonic de la dimensiunea sa mitică la cea artistică, în care vom analiza semnificațiile sale artistice de profunzime și modul lor de corelare cu matricea culturală a imaginarului național.
EXPRESIA RĂULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (Ion Creangă, Mircea Eliade, Vasile Vasilache, Savatie Baștovoi ș.a.)
(2021) Ivanov, Constantin; Țurcanu, Andrei
Scopul cercetării constă în realizarea unui studiu inter- și transdisciplinar al problematicii răului din imaginarul literar românesc pentru a identifica reprezentările definitorii, imaginile, motivele și semnificațiile sale artistice de profunzime și modul lor de corelare cu matricea identitară a imaginarului cultural (național).
Itinerarul devenirii ființiale și reconstituirea traumei în romanul Ventrilocul, de Corin Braga [Articol]
(2025) Ivanov, Constantin
This article presents a literary analysis of the imaginary universe in Corin Braga’s prose work Ventrilocul, with a particular focus on elements of rupture and the ways in which transgenerational traumas can shape the destiny of the characters. I have employed a hermeneutic investigation, appealing, to the extent that it can be adapted, to literary psychoanalysis. This approach has allowed for a detailed examination of the characters’ journeys of reconstruction and existential becoming, as well as the mechanisms through which they manage to harmonize their inner states in order to activate the process of integrating opposites. Through the process of individualization, the characters uncover, in the depths of the unconscious, a space of confrontation between past and present, from which multiple layers of trauma emerge. Thus, beyond the artistic imagery, we discover a fascinating universe that foregrounds psycho-ontological dilemmas, identity fractures, and possibilities for reorganizing the reality in which Corin Braga’s characters exist.
Memorie identitară şi mecanisme de rezistenţă în societatea totalitară (“O progenitură duşmană” de Nicolae Negru) [Articol]
(CEP USM, 2025-05-22) Ivanov, Constantin
Ne propunem în cele ce urmează să analizăm o problemă dureroasă din spațiul basarabean, și anume drama deportărilor și formele de rezistență a individului în societatea totalitară. În acest sens, vom examina mărturia reflectată în cartea O progenitură dușmană de Nicolae Negru, care reprezintă un recurs la memorie despre drama deportărilor din Basarabia. Autorul reconstituie, într-un stil docudramatic, experiențele familiei sale deportate în Siberia, expunând impactul ideologic și geopolitic asupra copilăriei sale. Scriitura îmbină realismul dur cu reflecții emotive, evidențiind ruptura identitară și stigmatizarea socială trăită de basarabeni. Naratorul ia rolul unui bunic povestitor, construind un dialog intergenerațional sincer și profund. În esență, cartea demască mecanismele represive ale regimului sovietic, evidențiind subtilitățile prin care propaganda manipula conștiințele și încerca să anihileze identitatea națională. Astfel, vorbind pe marginea acestei mărturii și păstrând totodată analiza noastră în limitele cadrului textual, am reușit să evidențiem ruptura identitară și mecanismele prin care s-a format un val de rezistență, pentru că așa cum un singur individ și-a asumat o luptă solitară cu sistemul, acest avânt s-a multiplicat la un moment dat, iar sistemul a început să dea fisuri. De aceea am considerat oportun să vorbim de această mărturie a lui Nicolae Negru, având în același timp și sarcina de-a valorifica acest text.
RECONSTITUIRI TRAUMATICE ȘI FRACTURI IDENTITARE ÎN ROMANUL „CÂNTECUL MĂRII”, DE OLEG SEREBRIAN
(Editura USM, 2023) Ivanov, Constantin
Articolul de față reprezintă o analiză aplicată asupra romanului lui Oleg Serebrian Cântecul mării. Astfel, sunt analizate o serie întreagă de reprezentări literare care evidențiază acea perioadă nefastă de la sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial și consecințele dramatice care s-au răsfrânt asupra etnicilor români din Bucovina. Este evidențiat întregul mecanism opresor, surprins de către autor și modul în care sistemul totalitar a reușit să producă fracturi identitare, lăsând în memoria colectivă traume adânci. În același timp, am remarcat derapajul moral pe care-l poate produce o ideologie, surprins foarte bine la nivel ficțional și care relevă, prin intermediul unor personaje emblematice, întregul proces de ruinare identitară produs în Bucovina. Prin urmare, am apreciat valoarea literară precum și sensibilitatea artistică ce a reușit să ilustreze o lume în destrămare.