Browsing by Author "Gîrla, Lilia"

Now showing 1 - 20 of 20

AMENINȚAREA CU OMOR ORI CU VĂTĂMARE GRAVĂ A INTEGRITĂȚII CORPORALE SAU A SĂNĂTĂȚII
(2021) Angheluță, Mihaela; Gîrla, Lilia
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul tezei rezidă în examinarea aspectelor de drept penal ale amenințării cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, în stabilirea neajunsurilor ce caracterizează apărarea penală a libertății psihice, în sugerarea legiuitorului a unor soluții de îmbunătățire a calității apărării penale a acestei valori sociale, precum și în contribuirea la aplicarea art. 155 CP RM în conformitate cu principiul legalității. Obiectivele necesare pentru realizarea scopului pe care ni l-am propus sunt: determinarea pericolului social al faptei incriminate la art. 155 CP RM; analiza juridico-istorică și de drept comparat a reglementărilor privitoare la amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; fundamentarea științifică a derivației obiectului juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 155 CP RM din obiectul juridic generic al infracțiunilor prevăzute în Capitolul III al părții speciale a Codului penal; identificarea caracteristicilor victimei infracțiunii prevăzute la art. 155 CP RM; definirea noțiunilor „violență psihică” și „amenințare”, precum și stabilirea coraportului dintre aceste noțiuni; determinarea conexiunii dintre noțiunile „constrângere psihică” și „amenințare”; caracterizarea celor două condiții obligatorii pe care trebuie să îndeplinească amenințarea în accepțiunea art. 155 CP RM; interpretarea termenului „omor” și a sintagmelor „vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii” și „dacă a existat pericolul realizării acestei ameninţări” din art. 155 CP RM; identificarea momentului de consumare a infracțiunii prevăzute la art. 155 CP RM; determinarea conținutului vinovăției, a emoțiilor, a motivului și a scopului ce caracterizează infracțiunea prevăzută la art. 155 CP RM etc.
CORRELATION BETWEEN RISK-TAK ING AND RISK-AVERTING BEHAVIOR DURING THE WHITE-COLLAR CRIME PERPETRATING: EMPIRICAL FINDINGS FOR MOLDOVA AND ISRAEL
(CEP USM, 2016) Gîrla, Lilia; Rub, Iacob
This article constitutes an independent scientific research in Criminology. Especi ally, authors have done their best to explain and to prove the correlation between risk-taking and risk averting behavior during the white-collar perpetrating. Authors have demonstrated that risk is not only a probability of losses but also forms a threat of unpredictable development of events. As a consequence, when a person avoids risking it is also a risk because there appears a great likelihood of undesirable expansion of events outside the risk. New theoretical concepts are formulated on the base of empirical findings obtained from the correlation of the personality traits (Extroversion, Agreeableness, Neuroticism, Openness and Consciousness) in male and female white-collar offenders predisposed to risky decisions in business administration because such decisions are based on intuition and there is detected a deficiency of reasonability. By means of empirical research based on psychological experiment and sociological interview of the white-collar offenders and the control groups there have been proved that inclination to risk being a quality of a person (a personality trait which is expressed in a permanent tendency to use new possibilities) in some cases can indicate to a propensity of a person to commit white-collar crimes.
DATE PERSONALE OCROTITE ÎN REGIM DE SECRET PROFESIONAL DE JURNALIST PRIN PRISMA LEGII PENALE, EXTRAPENALE ȘI A REGLEMENTĂRILOR INTERNAȚIONALE
(CEP USM, 2020) Gîrla, Lilia
The author considers that the penal prohibition concerning violation of privacy in realm of article 177 Criminal code of the Republic of Moldova doesn’t afford relevant and sufficient safeguarding to confidential information obtained, saved or processed in the regime of personal or family secrecy which belongs to the primary owner/ holder. At the same time, there is demonstrated that professional secrecy means that it is operated by the secondary party or so called secondary holder (a person who has obtained the confidential data in connection with exercising his professional competences).
EVALUAREA JURISPRUDENȚEI NAȚIONALE ÎN MATERIA FAPTELOR PENALE DE MALPRAXIS MEDICAL PENTRU PERIOADA ANILOR 2008 - 2018
(CEP USM, 2019) Gîrla, Lilia
Prezentul articol vizează clarificarea aspectelor discuctabile ale răspunderii penale pentru infracțiunile săvârșite în sfera activității medicale, în formă de malpraxis medical, prin sinteza și evalurea jurisprudenței naționale în materie. Pentru atingerea acestui scop autorul a selectat și a analizat practica judiciară a instanțelor judecătorești din Republica Moldova pentru ultimii zece ani (2008-2018); a generalizat și a sistematizat spețele; și-a expus viziunea critică asupra unor probleme contradictorii în materia diferențierii faptelor penale prevăzute la art.162 și la art.213 CP RM. În urma studiului științific întreprins, au fost formulate unele reguli de calificare ținându-se cont de specificul faptelor penale de malpraxis, fiind elaborate și propuse spre aplicare (atât în doctrina penală contemporană, cât și în practica judiciară) anumite îndrumări explicative care vizează faptele penale de malpraxis medical.
IDENTITATEA RELIGIOASĂ ŞI INTOLERANŢA CONFESIONALĂ ÎN PRACTICA JUDICIARĂ PENALĂ ŞI EXTRAPENALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
(CEP USM, 2017) Jeflea, Alexe; Gîrla, Lilia
In acest articol autorii studiază identitatea religioasă și intoleranța confesională în practica judiciară penală şi extrapenală a Republicii Moldova. Pentru a obține rezultate valide noi și completea fost analizat un număr considerabil de spețe din Arhiva Curţii Supreme de Justiție a Republicii Moldova.Scopul urmărit este de a observa şi evidenţia anumite legităţi între identitatea religioasă și intoleranţa confesională, pe de o parte, și efectele acesteia asupra politicii penale a statului și asupra practicii judiciare penale și extrapenale a Republicii Moldova care implică elementul religios, pe de altă parte. Pe lângă jurisprudența Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova,la elaborarea prezentului mesaj ştiinţific autorii au luat în calcul realizările ştiinţei contemporane şi legislaţia naţională în vigoare în domeniul asigurării protecţie iidentităţii religioase. Rezultatele obținute pot fi aplicate şi în ştiinta criminologică din Republica Moldova.
ILLEGAL TAX PLANNING THROUGH ACTIONS WHICH ARE DEFINED CRIMINAL ACCORDING TO THE TAX LAWS 6
(CEP USM, 2016) Gîrla, Lilia; Rahmani, Udi
The article discusses actions that defined as criminal according to tax author ities and the relation between them and illegitimate tax planning, including details of the legitimate activities permitted by law and that are not deemed as illegal. An emphasis was given to the rate of tax evasions in compared to other states around the world and the way the states of Israel and Moldova treats the phenomenon of non-legitimized tax planning, in contrast to actions taken by states around the world to eradicate this phenomenon. The findings of this article prove initially that this phenomenon is worldwide, and that any state has really found a magic solution for this issue.However, there are number of measures that can significantly reduce the phenomenon, and this is by prohibiting the execution of transactions in large amounts of cash.
INFRACŢIUNEA DE PRUNCUCIDERE ÎN DREPTUL PENAL SUBSTANŢIAL PRIN PRISMA NOILOR ABORDĂRI CONCEPTUALE ŞI A DECIZIILOR JUDECĂTOREŞTI
(CEP USM, 2015) Gîrla, Lilia; Şhiopu, Cristian
Infracţiunea de pruncucidere (cunoscută şi ca neonaticid sau uciderea copilului nou-născut) prezintă un interes ştiinţifico-practic deosebit, deoarece se consideră a fi un fenomen infracţional extrem de vechi, dar, din păcate, până în prezent întâlnit în special în ţările suprapopulate şi sărace. Pentru a proteja de o pedeapsă mult prea dură mama care şi-a omorât copilul nou-născut în condiţiile tulburării fizice sau psihice, cu diminuarea discernământului, s-a considerat necesară inserarea unui articol distinct care ar delimita uciderea nou-născutului de către mamă de infracţiunea de omor. La includerea acestei fapte infracţionale în legislaţia Republicii Moldova s-a luat în considerare un număr larg de factori obiectivi şi subiectivi care au demonstrat că fapta prevăzută la art.147 din Codul penal al Republicii Moldova este o infracţiune de omor cu circumstanţe atenuante care o privilegiază pe mama-pruncucigaşă. Ţinând cont de faptul că termenul „pruncucidere” este identic noţiunii de neonaticid, propuse anterior în doctrina autohtonă de către Lilia Gîrla, în cele ce urmează vom utiliza noţiunea de neonaticid, care se impune a fi mai reuşită din punct de vedere etimologic. Pentru a oferi o informaţie cât mai amplă cu privire la neonaticid, analizei a fost supus un spectru larg de abordări ştiinţifice, reglementări din legislaţiile altor state şi practici judiciare (din Republica Moldova şi din România). Sunt date caracteristicile fiecărui element al componenţei de infracţiune şi sunt aduse numeroase exemple pentru a se înţelege esenţa crimei de pruncucidere. La fel, sunt formulate concluzii şi date explicaţii, menite să contribuie la o mai bună înţelegere a tuturor aspectelor teoretico-practice cu privire la omorul noului-născut de către mamă. Considerăm această lucrare ca fiind un imbold pentru legiuitor de a introduce unele modificări în prevederile ce vizează infracţiunea în cauză pentru a se evita interpretările eronate şi pentru a asigura o aplicare uniformă şi corectă a practicii judiciare
LIMITELE RĂSPUNDERII PENALE PENTRU INFECȚIILE NOSOCOMIALE
(CEP USM, 2020) Gîrla, Lilia
NECESITATEA OCROTIRII JURIDICO - PENALE A SECRETULUI PROFESIONAL: CAZUL TAINEI SPOVEDANIEI ȘI AL ALTOR SECRETE RELIGIOASE
(CEP USM, 2019) Gîrla, Lilia; Moţoc, Costică
În cadrul acestui mesaj științific este identificat locul secretului profesional al slujitorului de cult în legislația în vigoare, sunt abordate conceptele de secret religios, în general, și de taină a spovedaniei, în special, acestea fiind fundamentate ca forme de sine stătătoare ale secretului profesional. Au fost obținute următoarele rezultate: a fost determinat specificul conceptului „taina mărturisirii/spovedaniei” abordat în știința filosofică și în cea teologică; a fost clarificată esența termenilor „slujitor de cult” și „preot” din perspectiva determ inării subiectului special al faptei de divulgare a tainei spovedaniei; a fost identificat conținutul secretului religios; au fost demonstrate diferențele dintre categoriile „secret religios” și „taina mărturisirii”; s-a argumentat necesitatea utilizării î n legea penală și extrapenală a noțiunii de „secret religios” în loc de „taina mărturisirii”; a fost analizată legea procesual penală în vederea asigurării secretului profesional al slujitorului de cult în procedura penală. În acelaşi rând, sunt formulate propuneri de lege ferenda menite să extindă obiectul de ocrotire juridico-penală la „taina mărturisirii sau alte date ce constituie secret religios”, inclusiv propuneri ce vizează reducerea cercului de subiecți speciali la această categorie de fapte prejudiciabile, renunțându-se la sintagma întâlnită în legea procesual penală „slujitor de cult”, acea sta urmând a fisubstituită cu temrenul „preot”.
NECESITATEA PROTECȚIEI JURIDICO-PENALE A SECRETULUI PROFESIONAL REPRODUCTIV
(CEP USM, 2019) Gîrla, Lilia
PROTECȚIA JURIDICO - PENALĂ A SECRETULUI PROFESIONAL MEDICAL ÎN LEGEA PENALĂ A ROMÂNIEI ȘI A REPUBLICII MOLDOVA
(CEP USM, 2019) Moţoc, Costică; Gîrla, Lilia
Articolul este consacrat reconcepualizării protecției juridico-penale a secretului profesional medical în legea penală a României și a Republicii Moldova. S-a demonstrat că în Republica Moldova nu există nicio normă juridico-penală care ar asigura incriminarea și sancționarea încălcării regimului secretului pro fesional medical ca atare, fiind incriminată doar fapta de încălcare a inviolabilității vieții personale prin divulgarea secretului personal. S-a constatat că în legea penală a României există totuși normă ce incriminează divulgarea secretului profesional, însă, în opinia autorilor, ținând cont de recomandările de ultimă oră formulate de organismele internaționale, această normă la fel urmează a fi reconceptualizată și revizuită în așa mod, încât să fie criminalizată orice faptă care încalcă modul de operare a datelor confidențiale medicale ale pacientului în cadrul activității profesionale.
PROTECȚIA JURIDICO-PENALĂ A SECRETULUI PROFESIONAL PRIN PRISMA INCRIMINĂRILOR PREVĂZUTE LA art.178, 259, 2601 , 2602 CP RM
(CEP USM, 2020) Moțoc, Costică; Gîrla, Lilia
Scopul acestui articol rezidă în efectuarea unei analize juridice cuprinzătoare a semnelor obiective ale infracțiunilor prevăzute la articolele 178, 259, 2601 , 2602 CP RM cu scopul de a cerceta plenititudinea și relevanța protecției juridicopenale a secretului profesional în legea penală a Republicii Moldova. În cadrul cercetării științifice s-a studiat literatura de specialitate, s-a analizat legislația extrapenală din Republica Moldova, s-au examinat actele internaționale în materia asigurării și protecției datelor personale confidențiale; s-au analizat semnele obiective ale faptelor infracționale prevăzute la articolele 178, 259, 2601 , 2602 CP RM; s-a examinat practica judiciară; s-a cercetat plenititudinea și relevanța protecției juridico-penale a secretului profesional în legea penală a Republicii Moldova; s-a argumentat necesitatea revizuirii normelor care urmează a fi revizuite; s-au propus modificări de lege ferenda în scopul îmbunătățirii viitoare a legii penale.
REDUCTION OF THE WHITE-COLLAR CRIMINALITY IN ISRAEL AND MOLDOVA: PECULIARITIES OF CRIMINAL MISBEHAVIOR AND ITS LEGAL ASPECTS
(CEP USM, 2014) Gîrla, Lilia; Rub, Jacob
SECRETUL PROFESIONAL AL JURNALISTULUI ÎN VIZIUNEA LEGII PENALE ȘI A JURISPRUDENȚEI CEDO
(CEP USM, 2019) Gîrla, Lilia
În cadrul acestui demers științific sunt elaborate unele soluții privind protecția juridico-penală a secretului profesional al jurnalistului. Fundamentarea cadrului conceptual preconizează optimizarea cadrului incriminator prin formularea unor sugestii de lege ferenda menite să îmbunătățească substanțial dreptul penal al Republicii Moldova. Astfel, am demonstrat că norma juridico-penală cu privire la încălcarea inviolabilității vieții personale, în conformitate cu alin.(1) art.177 CP RM, nu oferă protecție suficientă informației obținute, păstrate sau prelucrate în regimul secretului profesional, deoarece aceste date confidențiale sunt ocrotite în regimul secretului personal sau familial, care îi aparține deținătorului primar, pe când secretul profesional presupune că acesta este administrat de către deținătorul secund (specialistul care a obținut informații confidențiale în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale profesionale).
SECRETUL PROFESIONAL ÎN LEGEA PENALĂ A ROMÂNIEI ȘI ÎN CEA A REPUBLICII MOLDOVA: STUDIU DE DREPT PENAL
(2021) Moțoc, Costică; Gîrla, Lilia;
Scopul lucrării: constă în elaborarea conceptului științifico-practic al protecției juridico-penale a secretului profesional în legea penală a României și în cea a Republicii Moldova, în accepţiunea aspectelor de lege lata şi de lege ferenda
SECRETUL PROFESIONAL REPRODUCTIV CA OBIECT IMATERIAL AL ÎNCĂLCĂRII INVIOLABILITĂȚII VIEȚII PERSONALE: CONSTATĂRI DE LEGE LATA, VIZIUNI DOCTRINARE ȘI JURISPRUDENȚA CEDO
(CEP USM, 2019) Moțoc, Costică; Gîrla, Lilia
În acest articol a fost conceptualizată natura juridică a datelor confidențiale cu caracterr personal protejate în secretul profesional reproductiv din perspectiva legii penale și extrapenale a Republicii Moldova și a României, juridsprudenței CtEDO și prin abordarea viziunilor doctrinare contemporane. Pe parcursul investigației s-a efectuat analiza juridico-penală a datelor medicale cu caracter reproductiv sub forma secretului personal sau familial care formează obiectul imaterial al infracțiunii prevăzute la art.177 CP RM și al celei prevăzute la art.226 din Noul Cod penal român; s-a identificat conținutul secretului profesional reproductiv; s-a clarificat natura dreptului la „identitate genetică” și a dreptului de a cunoaște „originea biologică”, pe de o parte, și a dreptului la secretul reproductiv, pe de altă parte, legea fiind obligată să păstreze confidențialitatea ambelor identități. Autorii au demonstrat necesitatea îmbunătățirii cadrului incriminator prin a i se oferi secretului profesional medical în materia reproducerii umane asistate articifical regim juridic special
UNELE ASPECTE CRIMINOLOGICE ALE HĂRȚUIRII SEXUALE
(CEP USM, 2022) Gîrla, Lilia
The purpose of this article is to offer a critical analysis of the strengths and limitations embedded within the victimological embrace of the criminal victimization survey as a mode of measuring the nature and extent of sexual violence against women. This paper addresses and analyses the growing threat of sexual harassment. Although men face harassment, women are the most likely victims. Gender harassment involves unwelcome verbal and visual comments and remarks that insult individuals because of their gender or that use stimuli known or intended to provoke negative emotions. When sexual harassment is ignored or met with impunity, it can devastate the lives and careers of its targets, who are likely to exit their positions at great cost to themselves and society. Many open questions remain for both science and policy, including the extent to which sexual harassment is distinctive from other forms of deviance, violence, and criminal behavior. A criminological understanding of the phenomenon would aid in reducing such harm by developing systems for preventing, identifying, and controlling harassment.
UNELE PROBLEME PRIVIND APLICAREA LEGII PENALE ÎN TIMP : VIZIUNEA DOCTRINEI CONTEMPORANE MONDIALE
(CEP USM, 2020) Pădure, Drăgălin; Gîrla, Lilia
În acest articol sunt sintetizate recentele viziuni și concluzii referitoare la regulile tehnicii legislative operate în materia revizuirii și adaptării normelor juridico - penale, sunt scoase î n evidență vizuinile progresiv e privind aplic area legii penale în timp, accentul fiind pus pe unele puncte discutabile. O condiţie pentru corecta înţelegere şi aplicare a legii penale o constituie claritatea, accesibilitatea normelor sale. Forţa obligatori e a legii penale subzistă numai pe pe - rioada cât este activă, perioadă ce se situează între momentul intrării ei în vigoare şi momentul ieşirii din vigoare, care coincide cu încetarea obligativităţii respectării legii penale. Totodată, pentru a - și asigur a temeinicia rezultatelor cercetării, autorii au purces la analiza doctrinei contemporane în domeniul dreptului penal. În urma studiului realizat au fost formulate unele concluzii care clarifică natura aplicării legii penale în timp în doctrina modernă .
VICTIMA DETERMINĂRII LA SINUCIDERE (ART.150 CP RM): EXPLICAŢII PSIHOLOGO-PSIHIATRICE ÎN LUAREA DECIZIEI DEFINITIVE DE SUICID
(CEP USM, 2016) Gîrla, Lilia
Scopul acestui studiu constă în: cercetarea ştiinţifică a portretului psihologic al victimei determinării la sinucidere (art.150 CP RM) prin oferirea explicaţiilor psihologo-psihiatrice, precum şi medico-legale relevante momentului formării şi luării deciziei suicidare la victimă. În special, mesajul este dedicat aspectelor contradictorii de delimitare a suicidului voluntar, a determinării la sinucidere de omorul intenţionat al victimei săvârşit prin forţa lui fizică. În acest sens, autorul a aderat la opiniile doctrinare care promovează ideea că factorii interni (cum ar fi patologia psihiatricăla victimă) este una determinativăla săvârşirea actului suicidar „voluntar”, iar factorii sociali (externi) sunt caracteristici determinării la sinucidere în sensul art.150 CP RM, cu condiţia că aceşti factori sunt „necesari” şi „suficienţi” (condiţie sine qua non) pentru luarea deciziei suicidare. În cazul în care decizia de a se sinucide nu se aflăîn legătură de cauzalitate cu comportamentul făptuitorului, fiind o reacţie imprevizibilă, irelevantăşi excesivă, componenţa infracţională prevăzutăla art.150 CP RM va lipsi. Problema sinuciderii în cadrul eutanasiei nu constituie obiectul de cercetare al acestui articol. Pentru a obţine concluzii relevante şi superioare celor precedente în doctrină, se va purcede la o analiză multiaspectuală a conceptului de suicid, la o abordare pluridisciplinară (drept penal, psihologie, psihiatrie, medicina legală, criminologie, sociologie) a acestui fenomen, precum şi vor fi utilizate anumite concluzii relevante din practica CtEDO, practica judiciarăa Republicii Moldova şi cea a României.
WHITE-COLLAR CRIME AND FRAUD: THE DEFINITIONAL ISSUE
(2016) Gîrla, Lilia; Rub, Jacob
În cadrul acestui articol științific, am decis să elaborăm o definiție comprehensivă pentru crima gulerelor albe, precum și să efectuăm o analiză comparativă a infracțiunii gulerelor albe și a fraudei.Așadar, am formulat câteva definiții care să evidențieze cele mai semnificative trăsături ale crimelor gulerelor albe. Au fost utilizate nu doar surse științifice, dar și reglementări internaționale de ultimă oră în materia prevenirii criminalității gulerelor albe.