Browsing by Author "Ejova, Cristina"

Now showing 1 - 17 of 17

ACTIVITATEA COMUNITĂȚII STATELOR INDEPENDENTE ÎN DOMENIUL PREVENIRII ȘI COMBATERII TERORISMULU
(CEP USM, 2021) Ejova, Cristina
ACTIVITATEA ORGANIZAȚIEI PENTRU COOPERARE DE LA SHANGHAI ÎN DOMENIUL COMBATERII ȘI PREVENIRII TERORISMULUI
(CEP USM, 2020) Ejova, Cristina
ACTIVITATEA OSCE ÎN DOMENIUL COMBATERII TERORISMULUI
(CEP USM, 2019) Ejova, Cristina
Comunicarea strategică: unele considerații teoretice
(CEP USM, 2024) Mârzac, Elena; Ejova, Cristina
Articolul oferă o analiză cuprinzătoare a cadrului teoretic al conceptului de comunicare strategică (StratCom). În cercetare se analizează evoluția StratCom, evidențiindu-se natura sa interdisciplinară și componentele esențiale care o deosebesc de alte forme de comunicare. Sunt explicați termenii - „comunicare” și „strategie” - și modul în care aceste elemente se combină pentru a servi ca un instrument puternic pentru state și organizații, modelând percepția publică, întărind legitimitatea acțiunilor și promovând interesele naționale și organizaționale. Lucrarea evidențiază componentele StratCom în diverse domenii, de la diplomație publică la operațiuni psihologice și operațiuni informaționale, subliniind rolul său esențial în abordarea amenințărilor hibride și combaterea dezinformării. Prin analizarea perspectivelor marilor puteri, precum SUA și Marea Britanie, și a organizațiilor internaționale, precum NATO și UE, articolul subliniază rolul esențial al StratCom în alinierea mesajelor pe diferite platforme pentru a sprijini obiectivele de securitate națională. Analiza subliniază necesitatea dezvoltării unor strategii de comunicare bine fundamentate, coerent coordonate și cu impact semnificativ, ca măsură esențială pentru menținerea rezilienței într-un mediu de securitate caracterizat de volatilitate și schimbare constantă. Se concluzionează că, în esență, comunicarea strategică trebuie privită ca un proces holistic care combină influența, alinierea mesajelor și implicarea audienței într-un dialog activ, contribuind astfel la consolidarea pe termen lung a rezilienței naționale, a credibilității și a încrederii publicului.
CONCEPTUL DE EXTREMISM ŞI CARACTERISTICILE SALE ESENŢIALE
(CEP USM, 2014) Ejova, Cristina
DIPLOMAŢIA PUBLICĂ CA INSTRUMENT DE FORMARE A IMAGINII STATULUI
(CEP USM, 2014) Ejov, Alexandr; Ejova, Cristina
THE EVOLUTION OF REPUBLIC OF MOLDOVA RELATIONS WITH ROMANIA (1991–2013)
(CEP USM, 2014) Cebotari, Svetlana; Ejova, Cristina
In this article the authors comprehensively analyze the evolution of the bilateral relations between Romania and Moldova. Relations between Romania and Moldova, two sovereig n and independent states, have a privileged, particular character, deriving from the community of people, culture, language and national history. Th currently existence of the two separate Romanian states instead of one as a whole, can be explained by the politicl history of the twentieth century, through the international situation that has been created both after the USSR collapse and the socialist camp, and by interests of modern great powers
IMAGINEA STATULUI ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE: SUPORT DE CURS
(CEP USM, 2018) Ejov, Alexandr; Ejova, Cristina
Suportul de curs include o analiză teoretico-metodologică şi istoriografică a imaginii statului și sistematizarea tehnologiilor de formare și poziționare a imaginii politice a statului și liderului pe arena internațională. De asemenea, sunt cercetate teoriile marketingului teritorial și brandingul național, este analizat rolul puterii soft și al diplomației publice în formarea imaginii internaționale a statului, fiind evaluat rolul strategiei de brand în promovarea și dezvoltarea orașelor. Totodată, sunt identificate problemele privind formarea imaginii internaționale a Republicii Moldova la etapa actuală. Materialele sunt destinate cadrelor didactice, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor și tuturor celor interesaţi de tematica respectivă din domeniul știinţei politice, relaţiilor internaţionale, precum şi organelor de resort responsabile de exercitarea politicii externe a statului.
INTERNATIONAL TERRORISM: COURSE SUPPORT
(CEP USM, 2017) Ejova, Cristina
Suportul de curs include o analiză teoretico-metodologică şi istoriografică a terorismului, sistematizarea tipurilor sale şi studiul esenţei, ideologiei şi psihologiei terorismului. De asemenea, este cercetat factorul religios în contextul terorismului şi extremismului contemporan, precum şi terorismul şi extremismul islamic, este analizată influenţa proceselor globalizării asupra escaladării terorismului internaţional şi sunt studiate motivele principale ale intensificării ameninţării teroriste internaţionale în lumea contemporană; sunt cercetate organizaţiile teroriste internaţionale, mai cu seamă ameninţarea din partea organizaţiei teroriste a Statului Islamic. Totodată, sunt identificate metodele de luptă şi de prevenire a terorismului în etapa actuală. Materialele sunt destinate cadrelor didactice, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, tuturor celor interesaţi de tematica respectivă din domeniul știinţelor politice, relaţiilor internaţionale, precum şi organelor de resort, responsabile de asigurarea securității statului și combaterea terorismului.
METODOLOGIA CERCETĂRII COOPERĂRII ÎN CADRUL ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE GUVERNAMENTALE PRIVIND COMBATEREA TERORISMULUI
(CEP USM, 2022-11-10) Ejova, Cristina
REPERE ISTORIOGRAFICE ŞI TEORETICO-CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII INTERESULUI NAŢIONAL
(CEP USM, 2013) Cujba, Anastasia; Ejova, Cristina
Interesul naţional reprezintă un element-cheie în politica externă a unui stat, ce reflectă aspiraţiile poporului său de a ocupa în cadrul comunităţii mondiale locul care îi corespunde maximal posibil tradiţiilor sale cultural-istorice şi spirituale, asigurându-i realizarea deplină a potenţialului său. Însă, cu cât pare uşor de înţeles la prima vedere acest termen, cu atât de dificil e de a asimila complexitatea sensului de interes naţional, care a fost supus dezbaterilor politice şi discursurilor academice. Diversitatea abordărilor ştiinţifice a adus un important aport în desfăşurarea investigaţiilor vis-à-vis de interesul naţional, care diferă atât sub aspectul curentului ideologic, cât şi al mediului de desfăşurare a procesului de formulare şi afirmare a acestuia. Istoriografia occidentală se axează în special pe dimensiunea definirii şi conceperii interesului naţional al statelor, pe când istoriografia autohtonă se referă în mare parte la dimensiunea de funcţionare şi eficientizare a interesului naţional al Republicii Moldova în politica sa externă.
ROLUL BRANDING-ului NAŢIONAL ÎN FORMAREA IMAGINII STATULUI
(CEP USM, 2013-09-26) Ejova, Cristina; Ejov, Alexandr
SOME CONSIDERATIONS ON EUROPEAN SYSTEM OF COMBATING TERRORISM: IMPLICATIONS FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA
(CEP USM, 2016) Ejova, Cristina
In the article, the author comprehensively analyzes the European system of combating terrorism. For decades, Europe has suffered from various forms of terrorism. The formation of the legal framework for countering the various manifestations of terrorism has become more active in Europe immediately after the Second World War. Today the international organizations are also actively involved in the fight against terrorism. It should be noted the efforts of the Council of Europe, the EU, the OSCE and the CIS in the field of combating and preventing terrorism. First of all, they have adopted a number of regional international legal instruments that define the parameters of cooperation of the states in the fight against international terrorism. In this context and regarding the fact that the terrorist organization "Islamic state" (IS) mentioned Moldova among the 60 countries, which it considers its enemies, the problem of the terrorism prevention on the territory of Moldova and the international cooperation of our country in the fight against terrorism becomes increasingly relevant.
SOME REFLECTIONS ON THE CONCEPT OF TERRORISM IN INTERNATIONAL LEGISLATION
(CEP USM, 2024) Ejova, Cristina
After the end of the bipolar conflagration, there were several cardinal transformations of the model of world order and international security architecture. Thus, in the post-bipolar period, the understanding of international security issues underwent essential changes, given that the main threat to peace and security shifted from nuclear arms to international terrorism. It should be noted that this scourge has undergone numerous transformations, becoming a global threat by the end of the 20th century: from a local phenomenon, terrorism has become a transnational one. The tragic events of September 11, 2001, as well as numerous other terrorist attacks in recent years, have demonstrated that the growing risks and consequences of terrorism cannot be ignored. The article will highlight the issue of the definition of terrorism in international legislation.
UNELE ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE TEMATICII TERORISMULUI
(CEP USM, 2023) Ejova, Cristina
Articolul este consacrat studierii definiției terorismului ca fenomen social multilateral, periculos în esența sa. Sunt analizate diferite abordări ale definiției și percepției terorismului în literatura științifică. Analiza științifică a acestei problematici extrem de complexe denotă că există o multitudine de interpretări ale tematicii terorismului și diverse definiții în domeniu. În literatura tematică științifică sunt argumentate cele mai diverse interpretări ale tematicii terorismului și abordări științifice ale analizei lui, fiind identificate o serie de probleme de natură teoretică generală și științifică. Dificultățile în elaborarea unei paradigme legale general acceptate la nivel internaţional a terorismului constă în complexitatea și multiaspectualitatea fenomenului, care reprezintă un sistem în proces de dezvoltare continuă. Diferenţele în abordările conceptuale ale terorismului se explică prin deosebirile dintre sistemele sociale şi statale, prin existenţa diferitor şcoli şi prin complexitatea obiectului de reglementare aflat la intersecţia diferitor ramuri ale dreptului și științelor politice.
THE USE OF THE INTERNET BY TERRORIST ORGANIZATIONS
(CEP USM, 2024) Ejova, Cristina
This article examines the multifaceted ways in which terrorist organizations utilize the Internet for malicious purposes. It highlights the global expansion of the Internet and its impact on the spread of terrorist activities. Key areas of focus include propaganda, recruitment, radicalization, funding, training, planning, execution, and cyber-attacks. The study underscores how terrorists exploit the anonymity and vast reach of the Internet to disseminate extremist ideologies, attract new followers, and organize their operations. Special attention is given to the targeting of vulnerable and isolated groups, particularly minors, who are susceptible to radicalization due to psychological factors such as anger, humiliation, and isolation. The article also discusses the methodologies used in the research, including descriptive, systemic, structural-functional, and behavioral approaches, providing a comprehensive analysis of the online strategies employed by terrorist groups. The findings stress the necessity for coordinated global efforts to counteract the use of the Internet for terrorist purposes.
ИСТОРИОГРАФИЯ ИЗУЧЕНИЯ ПОЛИТИЧЕСКОГО ИМИДЖА
(CEP USM, 2013) Ejov, Alexandr; Ejova, Cristina
În acest articol autorii au supus unei analize detaliate istoria cercetării imaginii, în general, şi a imaginii politice, în particular. Sunt analizate abordările ştiinţifice de bază ale conceptului „imagine”. Se menţionează că pe întreg parcursul existenţei societăţii umane imaginea a jucat un rol important în procesul politic. Conceptul de imagine (de la engl. image - „imagine”, „vizualizare”, „reflecţie” (în oglindă), „asemănare”, „metaforă”, „icoană”) s-a formulat şi s-a dezvoltat de-a lungul mai multor secole. Unele aspecte în studierea imaginii pot fi întâlnite în etapele timpurii de dezvoltare a gândirii social-politice, în lucrările clasice ale lui Confucius, Aristotel, Platon, Fotiu, Machiavelli şi ale altor gânditori, care au subliniat importanţa imaginii politicianului ca un factor primordial de reglementare a procesului politic. Totodată, premisele teoretico-metodologice ale cercetării imaginii politice în accepţiune contemporană au fost create abia la mijlocul secolului al XX-lea şi au fost condiţionate de prezentarea instituţională a fenomenului dat în statele democratice occidentale.