Browsing by Author "Cazacu, Doina"

Now showing 1 - 19 of 19

DEMNITATEA UMANĂ – SURSĂ ȘI FUNDAMENT AL DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR OMULUI ÎN SECOLUL XXI. PARTEA I.
(Institutului Naţional al Justiţiei, 2021) Dorul, Olga; Cazacu, Doina
Demnitatea umană este un criteriu de apreciere între oameni, deoarece fiecare dintre noi îşi doreşte demnitate, ea vine din propria fire, dar poate fi realizată în comunitatea din care facem parte. De-a lungul existenţei şi dezvoltării omenirii au existat diferite situaţii în care, totuşi, a fost încălcată demnitatea umană. Aceste situaţii, la rândul lor, pe lângă faptul că au făcut vizibilă problema, au servit drept pilon de inventare a unor noi domenii de protecţie a demnităţii umane, precum ar fi: din perspectiva condiţiilor sociale insuportabile şi a marginalizării claselor sociale sărace; tratamentul inegal al femeilor şi bărbaţilor la locul de muncă; discriminarea străinilor şi a minorităţilor culturale, lingvistice, religioase şi rasiale; expulzarea brutală a imigranţilor ilegali şi a solicitanţilor de azil, dizabilitate, medicină etc. În lumina unor astfel de provocări specifice, diferite aspecte ale semnificaţiei demnităţii umane apar din multitudinea de experienţe despre ceea ce înseamnă a fi umilit şi a fi profund rănit. Toate acestea au adus la un nou nivel perceperea demnităţii umane şi au generat, în dependenţă de problema enunţată, diferite instrumente juridice internaţionale menite să protejeze demnitatea fiinţei umane.
Demnitatea umană – sursă și fundament al drepturilor și libertăților omului în secolul XXI. Partea II
(2022) Dorul, Olga; Cazacu, Doina
După cum a fost prezentat în prima parte a acestui demers ştiinţific, el are drept scop identificarea situaţiilor particulare iscate din noile realităţi în care demnitatea umană urmează a fi protejată. Un aspect important în acest sens îl constituie respectarea demnităţii umane în condiţiile de privare de liberate şi detenţie. Or, aplicând măsuri coercitive, statul are mai multe obligaţii pozitive pe care trebuie să le onoreze, care reprezintă drepturi fundamentale ale omului: dreptul la viaţă şi integritate fizică, dreptul de a nu fi supus relelor tratamente. Vom finaliza studiul prin expunerea aspectelor etice şi juridice ale impactului sistemelor de inteligență artificială (IA) asupra demnităţii umane.
Egalitatea de remunerare între bărbați și femei:standarde internaționale și regionale
(CEP USM, 2024) Cazacu, Doina
Inegalitatea salarială este o problemă persistentă și universală. De când au intrat în forța de muncă, femeile au fost în general plătite mai puțin decât bărbații. La un moment dat, inegalitatea salarială a fost o politică explicită în multe țări. Aceasta s-a bazat pe presupunerea că femeile nu aveau nevoie să câștige un „salariu de trai” deoarece soții lor erau „ întreținătorii familiei”. Venitul femeilor a fost doar un supliment, ceea ce a creat un cerc vicios în ceea ce ține de locuri de muncă prost plătite, care justifică menținerea unor salarii mai mici pentru femei. În pofida faptului că există un șir de reglementări la nivel internațional și regional în domeniul protecției drepturilor egale între bărbați și femei, în sfera muncii, constatăm și până în prezent că sunt sectoare și locuri de muncă în care sunt angajate mai multe femei decât bărbați, astfel că se observă că și salariile sunt semnificativ mai mici în comparație cu sectoare și locuri de muncă similare. Cu alte cuvinte, „munca unei femei” este mai ieftină decât „munca unui bărbat. Prezentul demers științific își propune să analizeze reglementările în domeniul drepturilor sociale, în special egalitatea de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, precum și dificultățile de punere în aplicare.
Funcțiile instituțiilor consulare și specificul activității consulatelor Republicii Moldova
(2021) Cazacu, Doina; Pozneacova, Veronica
The consulate represents a state body with authority in the field of the foreign offers headquartered abroad. The complexity of the consular functions and duties stands out from the specifics of the bilateral relations established between the two states, as well as the regulation of international conventions governing this institution, that has customary origin. The development of consulates determines the specifics of consular duties, which differ from state to state. The purpose of this study is to analyze the content of consular functions regulated in the Vienna Convention on Consular Relations of 1963, the limits of their activity, as well as the specifics of national regulations on consular issue.
Fundamentarea conceptuală a competenţei teritoriale a statului în dreptul internaţional public
(2016) Cazacu, Doina
Abordarea conceptului de competenţă teritorială a statului nu poate fi separată de suveranitate. Complexitatea ambelor concepte a determinat geneza diverselor teorii, care diferă, fie de criteriu de raportare, fie de modul de exercitare sau negare a acesteia. Pe fonul transformărilor esenţiale pe plan internaţional din perioada interşi post-belică, legate de procesul de eliberare socială şi naţională, a dus la apariţia de noi state naţionale pe fostele teritorii coloniale, abordările doctrinare nu mai sunt atât de categorice în privinţa negării în totalitate a suveranităţii. Pe de altă parte, în doctrina de specialitate, este negată utilizarea termenului de “competenţă”, fiind utilizată noţiunea de “jurisdicţie.”
Măsurile contractuale și judiciare de ocrotire a persoanei fizice adulte: noțiuni introductive
(2018) Cazacu, Doina
Capacitatea juridică a persoanelor fizice, la etapa actuală, are o reglementare diferită în legislația națională, astfel încât persoanele fizice nu mai pot fi declarate incapabile. Totuși, asupra persoanelor fizice adulte sau care au dobândit pe altă cale capacitate deplină de exercițiu, însă, din cauza bolilor mintale, ale deficiențelor fizice, mintale sau psihologice, nu pot să conștientizeze acțiunile lor sau nu pot să-și exprime voința, pot fi instituite măsuri de ocrotire. Măsurile de ocrotire a persoanei fizice adulte au drept scop de a ajuta persoana, luând în calcul, în primul rând, sentimentele și dorințele acesteia.
Modalităţi particulare de exercitare a competenţelor teritoriale ale statului în dreptul internaţional public - exemplul forţelor armate pe teritoriul altui stat
(2015) Cazacu, Doina
Funcţia esenţială a dreptului internaţional este în a determina şi reglementa competenţele statului, deci a sferei lor de acţiune. Competenţele teritoriale ale statului în dreptul internaţional reies din calitatea pe care o deţine acesta, şi anume cel de subiect de drept. Relaţiile interstatale sunt supuse unui singur drept, care le este comun - dreptul internaţional. Astfel, există situaţii particulare, în care statul poate exercita, faţă de un teritoriului dat, anumite competenţe funcţionale, fără a dispune însă, de o suveranitate deplină. Aceste limitări se datorează cooperării interstatale, a existenţei unor obligaţii internaţionale, ce reies din convenţii, tratate multe sau bilaterale şi de la care acestea nu pot să deroge. În conţinutul acestui studiu, ne-am propus să identificăm statutul juridic al forţelor armate care se află pe teritoriul unui alt stat, competenţele statului primitor, limitele suveranităţii statului primitor. De asemenea, considerăm nu mai puţin importantă analiza statutului forţelor pacificatoare, care au un impact direct şi asupra Republicii Moldova, în contextul conflictului din stânga Nistrului.
Particularitățile stabilirii competenței teritoriale a statului în dreptul internațional public. Partea I
(2016) Cazacu, Doina
Existența statului, ca subiect de drept internațional, este condiționată de întrunirea unuia dintre elementele sale de bază – suveranitatea. Competențele teritoriale ale statului reies anume din calitatea de suveran pe care o deține statul și care-i conferă o putere juridică de a cunoaște un fapt, de a legifera asupra anumitor domenii, de a lua o decizie, de a face un act, de a îndeplini o acțiune. Prezentul articol este dedicat studiului modalităților de dobândire a competențelor teritoriale ale statului, prin prisma evoluției istorice, precum și din perspectiva practicii internaționale.
Particularitățile stabilirii competenței teritoriale a statului în dreptul internațional public. Partea II
(2016) Cazacu, Doina
Prezentul articol este dedicat studiului modalităților de dobândire a competențelor teritoriale ale statului, prin prisma evoluției istorice, precum și din perspectiva practicii internaționale. Printre modalitățile de dobândire a competențelor teritoriale ale statului, care au evoluat de-a lungul istoriei, au fost analizate: ocupația așa-numitelor teritorii „fără stăpân”, aplicarea regimurilor de vasalitate, dreptul statelor la autodeterminare, cesiunea de teritoriu. În accepțiunea unor autori, reprezintă modalități de dobândire a competențelor teritoriale ale statului și arenda internațională a teritoriilor. Ca rezultat al apariției sau dispariției unor subiecți de drept internațional, s-au produs modificări teritoriale ale statelor, fiind aplicate regulile dreptului internațional privind succesiunea statelor.
PRINCIPIUL AUTODETERMINĂRII: ABORDĂRI TEORETICO-PRACTICE
(CEP USM, 2021) Cazacu, Doina; Pozneacova, Veronica
Principiul autodeterminării sau dreptul popoarelor de a dispune de ele însele este un principiu fundamental, consfințit în mai multe tratate internaționale, iar necesitatea studierii acestui principiu atât din perspectivă istorică, cât și din perspectiva aplicabilității lui în practică rezidă din impactul pe care îl exercită asupra popoarelor care îl invocă, dar și pentru comunitatea internațională, per general. În cadrul acestui studiu ne-am propus să abordăm diferite accepțiuni ale dreptului popoarelor la autodeterminare, să stabilim limitele aplicării acestui principiu; or, tendința pronunțată a minorităților naționale și a grupurilor etnice de a-l invoca vine în contradicție cu scopul acestui principiu.
Regimul de tutelă și mandat - modalități de exercitare a competențelor teritoriale ale statului în dreptul internațional public
(2018) Cernomoreț, Sergiu; Cazacu, Doina
Teritoriul este una dintre „marile noțiuni” de drept internațional, născută din necesitatea statelor de a-și repartiza competențele pe continentele europene și americane între secolele al XV-lea și al XVII-lea. În anumite perioade de timp, conceptul de „competență absolută” a statului asupra teritoriului său a suferit transformări. În acest sens, comunitatea internațională, prin intermediul organizațiilor internaționale, în scopul asigurării păcii și securității internaționale, a echilibrului dintre marile puteri și țări care abia își conturau suveranitatea, au instituit mecanisme internaționale de administrare a teritoriilor. În acest articol științific vom analiza regimul de mandat internațional și cel de tutelă internațională.
Reglementări internaționale în domeniul prevenirii și combaterii abuzului față de copii
(2023) Cazacu, Doina; Brajnicova, Ludmila
Sexual violence against children remains a sensitive topic and, unfortunately, relevant, given the fact that it is gaining momentum, manifesting itself, including in the virtual space. This article analyzes international instruments protecting the rights of children in general and from sexual violence in particular.
REGLEMENTĂRI REGIONALE PRIVIND EGALITATEA ȘI NEDISCRIMINAREA (Evoluție și conținut)
(CEP USM, 2020) Cazacu, Doina
REGLEMENTĂRILE INTERNAȚIONALE PRIVIND EGALITATEA DE GEN ÎN CONTEXTUL UMANITAR
(CEP USM, 2022-11-10) Cazacu, Doina
RESPONSABILITATEA DE A PROTEJA ÎN CORAPORT CU PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNAȚIONAL PUBLIC
(CEP USM, 2020) Cazacu, Doina
The responsibility to protect doctrine was developed by international lawyers in response to the failure of the international community to prevent or react effectively enough to the commission of genocide, war crimes, crimes against humanity, and ethnic cleansing in Rwanda, Bosnia, Haiti, and elsewhere during the last decade of the 20th century and the first of the 21st century. State sovereignty as a responsibility and affirmed the notion that sovereignty is not just protection from outside interference – rather is a matter of states having positive responsibilities for their population’s welfare, and to assist each other. The purpose of the present study is to identify the principles of international law in co-relation with the sovereignty of the states and the responsibility to protect.
Some reflections on the state of emergency within the meaning of article 15 of the European Convention on Human Rights
(2021) Cazacu, Doina; Nastas, Andrei
The situation of humanity, emerging from the threats to health and safety caused by the COVID-19 pandemic, has made several states act promptly; moreover, very decisively and sharply, thus governments deciding to declare state of emergency. The legal effects of the declaration of state of emergency are likely to limit certain human rights and fundamental freedoms. In this context, many of the member states of the Council of Europe have declared state of public health emergency, citing the exceptions provided in Article 15 of the European Convention on Human Rights. The purpose of this scientific approach is to identify the derogation grounds from the obligation to ensure certain rights and freedoms under the Convention as well as the formal and substantive conditions that states must comply with.
Standardele Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități
(2022) Cazacu, Doina
Disability causes society to respect its own values and forces international regulations to try to project positive change. The United Nations system has regulated in a number of international acts the need to eliminate discrimination against persons with disabilities, the need to reduce and, ultimately, the elimination of stigma. Internal and external communication within the United Nations is respectful of people with disabilities and their rights, while maintaining an institutional culture of inclusion.
The trusteeship and mandate systems - methods of exercising the territorial jurisdiction of the state in public international law
(2018) Cernomoreț, Sergiu; Cazacu, Doina
Territory is one of the “major notions” of international law, arose from the need of states to distribute their competences on European and American continents between the 15th and 17th centuries. In certain time periods, the concept of “absolute competence” of the state over its territory underwent transformations. In this respect, the international community, through international organizations, in order to ensure international peace and security, the balance between the great powers and the countries which were only just starting to affirm their sovereignty, established international mechanisms for the administration of the territories. The scientific research that we have proposed to carry out will analyze the international mandate system and the international trusteeship system.
Violența în bază de gen ca formă de discriminare: prevenire și combatere
(Print-Caro, 2023-03-15) Cazacu, Doina
Gender-based violence is one of the most widespread and serious forms of discrimination against women, with long-term consequences for the female victims and their children, for the family, community and society. Awareness of the seriousness and extent of this phenomenon is already part of the success in the prevention and combating process, but often, victims of gender-based violence do not identify themselves or, for several objective and subjective reasons, do not ask for help. With the development of the spirit of recognition and protection of human rights, the need to regulate, at the universal, regional and national level - talking about each subject of international law separately, the prohibition of discrimination based on gender, and violence constituting a form of discrimination.