Browsing by Author "Budurina-Goreacii, Carolina"

Now showing 1 - 20 of 30

10 ANI DE PARTENERIAT ESTIC: REALIZĂRI ȘI PERSPECTIVE PENTRU AZERBAIDJAN, BELARUS ȘI UCRAINA
(Tipografia “Fox Trading”, 2021) Budurina-Goreacii, Carolina; Cebotari, Svetlana
AFIRMAREA INSTITUȚIILOR SOCIETĂŢII CIVILE MOLDOVENEȘTI ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR DEMOCRATICE
(Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, Cahul, 2018) Budurina-Goreacii, Carolina; Cebotari, Svetlana
During the post-communist transition period, the formation of civil society institutions was a key clause for the transition to democracy. The civil society institutions have manifested themselves as an important partner in collective leadership, depending on specific development conditions, the population’s civic culture and the degree of tolerance of the established power. This process has been long and difficult, being influenced in particular by three factors that have discouraged the potential of the associative sector: the disagreements between civil society, the private sector and the state; the lack of a morality of public life that makes possible and effective civic control of the political power, and also the exaggerated power of the public sector in relation to the private and associative sector.
ANALIZA TEHNICILOR DE CORECTARE A ERORILOR ÎN STUDIEREA LIMBII ENGLEZE CU OBIECTIVE UNIVERSITARE
(CEP USM, 2014) Budurina-Goreacii, Carolina
ASPECTE GENERALE PRIVIND SITUAȚIA REFUGIAȚILOR UCRAINENI ÎN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA
(CEP USM, 2022-11-10) Budurina-Goreacii, Carolina
BUNA GUVERNARE: DEFINIȚII, PRINCIPII, CARACTERISTICI ȘI LIMITE ÎN SOCIETĂȚILE DEMOCRATICE
(Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2021) Budurina-Goreacii, Carolina; Cebotari, Svetlana
În administrația publică a fost introdus un nou concept - buna guvernare. Termenul de bună guvernare este dificil de definit. Însă în anii ’80, cercetătorii au depus eforturi esențiale pentru a atinge idealul înalt al bunei guvernări iar, la începutul secolului al XXI-lea deja, conceptul de bună guvernare a devenit o parte integrantă a administrației publice. Buna guvernare este considerată astăzi drept o paradigmă a administrației publice, deoarece anume ea este angajată să reglementeze puterea politică, să susțină guvernarea orientată spre asigurarea bunăstării generale a cetățenilor și mai puțin a reprezentanților partidelor politice. Termenul are implicații mai largi și include atât activitățile guvernului, cât și ale altor organizații, publice sau private. Premisa este că politicile publice și obiectivele necesită acțiuni de cooperare între actori diferiți. Se menționează că epoca actuală (secolul XXI) poate fi numită în mod adecvat o eră a bunei guvernări. Astfel, acest articol supune analizei esența conceptului de bună guvernare, principiile, caracteristicile și limitele bunei guvernări în societățile democratice.
CADRUL CONCEPTUAL, LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL AL DIPLOMAȚIEI ECONOMICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: PROVOCĂRI ȘI PERSPECTIVE
(2019) Budurina-Goreacii, Carolina; Goreacii, Igor
Diplomația economică reprezintă o funcție a politicii externe, cu obiective de promovare a bunăstării economice a cetățenilor unei țări. Scopul său este de a folosi instrumentele politicii externe pentru a susține interesele economice nu numai ale antreprenorilor săi într-o țară străină, ci și a statului în general. Diplomația economică este cadrul eficace de cooperare instituțională în vederea luării măsurilor de promovare a obiectivelor economice ale unei țări dincolo de frontierele sale. În acest articol intenționăm să examinăm conceptul de diplomație economică în contextul dezvoltării Republicii Moldova ca stat independent, să analizăm principalele prevederi economice stipulate în actele normative naționale, dar și să determinăm activitatea principalelor instituții centrale abilitate să implementeze diplomația economică în străinătate.
COOPERATION ACTIONS OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA WITH REGIONAL ACTORS REGARDING ENSURING ENERGY SECURITY IN THE CONTEXT OF THE WAR IN UKRAINE
(CEP USM, 2024) Budurina-Goreacii, Carolina
The Republic of Moldova has no energy resources of its own and is completely dependent on imports of fossil fuels and electricity. A consequence of the war is the lack of limited access to the markets of the Russian Federation, especially for Moldovan farmers, which affected exports to eastern markets, access to them being difficult or even blocked by the war. This article aims to provide the energy security situation of the Republic of Moldova before the beginning and during the war in Ukraine. The author tries to present the efforts of our country to face the new regional challenges and draw some perspectives on providing the necessary resources without significantly affecting the well-being of the citizens of the country.
DIMENSIUNEA CORELATIVĂ DINTRE INSTITUȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE ȘI DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII LOCALE
(CEP USM, 2018) Budurina-Goreacii, Carolina; Stejaru, Selena
Relația dintre instituţiile societăţii civile şi dezvoltarea comunităţii locale este examinată astăzi întâi de toate din perspectiva implicării reprezentanţilor sectorului asociativ în acţiuni de dezvoltare locală. Această relaţie este bazată pe anumite norme şi valori ce reies din obiectivele organizaţiilor (in)formale ale societăţii civile, dar şi pe cultura, tradiţiile existente în comunitate, care nu pot fi trecute cu vederea, ci, din contra, dezvoltate pentru binele societăţii. De altfel, la analiza corelaţiei dintre instituțiile societății civile și dezvoltarea comunității locale ne-am propus: să identificăm care sunt instituţiile societăţii civile ce formează comunitatea civică (teoria lui R.Putnam); să examinăm atribuţiile cetăţenilor membri ai unor structuri din sectorul asociativ şi ale celor care sunt independenţi atunci când interacţionează în societate; să evidenţiem cât de deschise şi cooperante sunt instituţiile societăţii civile în procesul dezvoltării comunităţii locale şi să argumentăm ce rol (pozitiv, negativ sau neutru) au instituţiile societăţii civile în soluţionarea problemelor sociale, economice şi/sau culturale din cadrul comunităţii.
THE ENERGY FACTOR IN THE TRANSNISTREAN REGION OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA
(Editura Pontos, 2022-03-04) Budurina-Goreacii, Carolina
Since the declaration of „independence in 1992”, the Transnistrian region has received economic, political and military support from Russian Federation. Regarding the energy factor, the Transnistrian region has always been favored in its relationship with Russia, and the issue of natural gas supply has often been the „apple of discord” between the Republic of Moldova and the Russian Federation. Next, we aim to analyze the evolution of the energy factor in the Transnistrian region, to highlight the main causes that contributed to the aggravation of the energy crisis in the Republic of Moldova at the end of 2021, but also to underline the place of the Transnistrian region in this unpleasant situation for our country. At the same time, we intend to draw some conclusions, but also to offer some future scenarios that would contribute to solving the Republic of Moldova’s crisis in full Covid 19 pandem
FACTORUL ENERGETIC ÎN POLITICA EXTERNĂ A STATELOR DIN REGIUNEA MĂRII NEGRE
(CEP USM, 2020) Budurina-Goreacii, Carolina
Miza geopolitică a regiunii Mării Negre în ultima decadă a crescut semnificativ, în special în urma evenimentelor ce au determinat marile puteri europene să-și îndrepte privirile către acest spațiu. În timp ce mulți asamblează această zonă cu teritoriul adiacent Mării Caspice, inclusiv Caucazul sudic, zona Mării Negre are mult de lucru. Spunem aceasta fiindcă consistența sa este prea neomogenă pentru a transmite un mesaj unic, clar și reprezentativ; statele sunt prea diferite și au drept interes național obiective uneori opuse; resursele sunt neuniform repartizate pentru această regiune, ceea ce nu apropie statele pentru o cooperare, ci mai degrabă le rivalizează. În articolul de față autorul își propune să analizeze interesul Federației Ruse, Turciei, Ucrainei, României, Georgiei și al Bulgariei privind factorul energetic în regiunea Mării Negre. Totodată, va fi analizat cum influențează resursele energetice asupra direcțiilor de politică externă a acestor state, accentul fiind pus pe problemele cu care ele se confruntă la etapa actuală, fiind proiectate unele persepctive de acțiune pentru viitor.
IMPACTUL BREXITULUI ASUPRA RELAȚIILOR BRITANO-EUROPENE
(Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2021) Cebotari, Svetlana; Budurina-Goreacii, Carolina
Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, „Brexit” (respectiv, „British exit”), a devenit unul dintre procesele cele mai importante care frământă şi preocupă lumea europeană şi nu numai. Impactul Brexitului asupra relațiilor dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană este unul considerabil. Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din comunitatea europeană a fost justificată printr-o serie de argumente care pot fi grupate în funcție de trei mari considerații: economice, politice și de securitate. Analizând Brexitul, se poate observa că despărțirea Regatului Unit de Uniunea Europeană este un fenomen care nu poate aduce decât dezavantaje celor două părţi, precum şi securităţii europene. În ceea ce priveşte securitatea celor două entități, Brexitul este considerat ca fiind un risc, dar și o oportunitate pentru Marea Britanie, cât și pentru statele Uniunii Europene. Prezentul articol are drept scop de a relieva principalele consecințe ale Brexitului asupra relațiilor britano-europene, inclusiv și asupra teritoriilor britanice de peste mări.
INTERDEPENDENȚE DINTRE SECURITATEA ENERGETICĂ ȘI INSTABILITATEA ECONOMICĂ REGIONALĂ ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA
(Editura USM, 2024) Budurina-Goreacii, Carolina
Acest articol oferă o privire de ansamblu asupra celor mai importante efecte privind securitatea energetică și (in)stabilitatea economică regională în contextul războiului din Ucraina. Sunt prezentate unele documente de analiză și planuri de acțiune adoptate de Uniunea Europeană în scopul redresării situației, dar și eforturile statelor europene de a reduce dependenta energetică față de Federația Rusă. Totodată, pentru a oferi o idee despre intervalul acestei incertitudini, analiza următoare ia în considerare ce se întâmplă acum, ce s-ar putea întâmpla peste un an și cum ar putea arăta lucrurile peste cinci sau șapte ani.
MANAGEMENTUL INSITUȚIILOR SOCIETĂȚII CIVILE ÎN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
(CEP USM, 2021) Budurina-Goreacii, Carolina; Stejaru, Selena
Covid-19 a provocat perturbări majore în întreaga lume. Pandemia în curs de desfășurare afectează deja multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi și va forța, fără îndoială, să se rearanjeze asupra societății noastre globalizate. După cum spun mulți experți, acesta este un moment de „înainte și după” criză. În acest articol va fi analizată administrarea activităților insituțiilor socieății civile în perioada pandemiei COVID-19. În particular vor fi examinate unele aspecte privind redimensionarea instituțiilor societății civile în planificarea activităților, dar și pașii de urmat pentru a-și menține existența în perioada pandemiei. Aceste elemente vizează: personalul și voluntarii organizației; comunitatea; donatorii și alte părți interesate.
MECANISMUL DESEMNĂRII PROCENTUALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: PROBLEME, REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE
(CEP USM, 2024) Budurina-Goreacii, Carolina
The percentage designation presents the action through which the natural person redirects part of the amount related to the state budget to the non-governmental sector. It is a possibility for citizens to participate in the process of apportioning the public budget, which previously was only the responsibility of the state. Therefore, in this article, the author proposes to examine the course of the percentage designation since passing this mechanism by the legal framework. It is analyzed the achievements, problems and some recommendations in order to overcome the existing gaps in the percentage designation process. For a more in-depth analysis, the author examined the annual reports of the State Fiscal Service regarding the percentage designation, legislative acts in the field, press statements of civil society representatives, website pages, articles and other relevant sources regarding the analyzed subject. In this context, it is mentioned that since its implementation the percentage designation mechanism is not perfect neither for its beneficiaries nor for taxpayers. Therefore, the recommendations highlighted in the article should be taken into account especially by the decision-making actors in the Republic of Moldova.
ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE: PERCEPȚII ASUPRA OBIECTIVELOR PRIVIND PROCESELE DE REFORMĂ A ORGANIZAȚIEI
(CEP USM, 2019) Stejaru, Selena; Budurina-Goreacii, Carolina
Evoluția Organizației Națiunilor Unite fiind un proces perma nent de adaptare la noi responsabilități, constrângeri și raporturi de forță și influență între membrii săi, reforma acesteia a fost și ea o preocupare constantă în interiorul sistemului și în afara acestuia. Prezentă pe toate continentele și în toate te mele de rezonanță globală, O rganizația a fost expusă continuu atitudinii critice și monitorizării publice. Prin urmare, analiza diverselor etape ale existenței sale și a scenarii lor de reformă se regăsește atăt în cercetările efectuate că către mediul a cademic, în propunerile statelor membre, cât și în programe le elaborate de Secretariat. Astfel, în acest articol ne vom referi la modificările ansamblului de forțe ce determină necesitatea reformei, care sunt în aceeași măsură și resurse motivaționale și operaționale ale schimbării.La fel, vom reliefa opiniile cercetătorilor în domeniu privind impactul acestei schimbări profunde asupra profilului unei organizații interstatale create după principiul suveranității naționale. Reforma sistemului ONU ar trebu i să privească acele orientări și evoluții instituționale care să-i permită o dezbatere democratică, în care strategiile de dezvoltare să se raporteze și la respectarea dreptului și normelor de echitate inter-naționale.
PARCURSUL EUROPEAN AL REPUBLICII MOLDOVA LA ETAPA ACTUALĂ
(CEP USM, 2024) Budurina-Goreacii, Carolina
The Republic of Moldova applied for EU membership in March 2022 and was granted candidate status in June 2022. In April 2023, the European Parliament adopted a resolution calling on the European Commission and the European Council to open accession negotiations with the Republic of Moldova at the fulfillment of the nine stages identified by the European Commission. The December 2023 approval of accession talks by the EU Council sent a very strong message about the direction the country is heading. However, despite the many positive changes that have occurred in the European course of the country in recent years, there is still a series of challenges at the local and regional level, economic and energy-related problems that the Republic of Moldova is facing at the current stage, all of these affecting the accession process. We will refer to some of these aspects in the next article.
PARTENERIATUL ESTIC POST VILNIUS 2013
(Tipografia “Fox Trading, 2021) Cebotari, Svetlana; Budurina-Goreacii, Carolina
PREMISELE CONSTITUIRII SOCIETĂŢII CIVILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(CEP USM, 2017) Budurina-Goreacii, Carolina
În perioada regimului totalitar-comunist din URSS statul a încălcat suveranitatea poporului, iar timpul ce a urmat după prăbuşirea regimului comunist a fost marcat de schimbări esenţiale în statutul individului și al societăţii moldovenești în general. În același timp, a fost necesară crearea unor structuri neformale, autonome și independente care să apere drept urile cetățenilor și să le ofere mai multe libertăți de luare a deciziilor în treburile publice locale. În acest context, constituirea societăţii civile a fost posibilă nu doar prin unirea eforturilor tuturor actorilor nestatali, dar și prin creşterea potenţialului cetăţenilor în comunitate. Problema societăţii civile a început să fie discutată activ în țara noastră, mai ales odată cu recunoaşterea Republicii Moldova în calitate de subiect de drept internaţional. Iar premisele constituirii societăţii civile au fost strâns corelate de situaţia social-politică, dezvoltarea economică, crearea cadrului legislativ şi de percepţia cetăţeanului privind democratizarea ţării. Toate aceste aspecte vor fi examinate în acest articol.
PROTESTELE DIN KAZAHSTAN LA ÎNCEPUTUL ANULUI 2022: CAUZE ȘI IPMPLICAȚII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂȚII REGIONALE
(CEP USM, 2022) Budurina-Goreacii, Carolina
La începutul lunii ianuarie 2022 Kazahstanul se confruntase cu cele mai grave proteste stradale pe care le-a văzut țara de la obținerea independenței în urmă cu trei decenii. Explozia de instabilitate provocase îngrijorare semnificativă pentru cei doi vecini puternici ai Kazahstanului: Rusia și China. Țara își vinde majoritatea exporturilor de petrol către China și este un aliat strategic-cheie al Moscovei. O creștere bruscă a prețului combustibilului auto la începutul anului a declanșat primele proteste într-un oraș petrolier izolat din vest. Însă acestea s-au răspândit în mai multe localități, care au intrat în vizorul întregului guvern autoritar. În acest articol ne propunem să analizăm cauzele declanșării protestelor de la începutul anului 2022 în Kazahstan, precum și evoluția, rezultatele și implicațiile la nivel intern și extern pe care le-ar avea aceste evenimente pentru securitatea regională.
REALIZAREA POLITICII EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN CONTEXTUL RELAȚIILOR DE COLABORARE CU STATELE VECINE LA ETAPA ACTUALĂ
(2021) Budurina-Goreacii, Carolina
La începutul secolului al XXI-lea, când ordinea mondială se conturează în jurul unor poli de putere, este evident faptul că Republica Moldova nu poate rămâne în afara comunităților formate de alte state. Republica Moldova este influențată tot mai mult de procesele care se desfășoară pe mapamond. În calitate de stat care și-a dobândit independența acum 30 de ani, țara noastră încearcă să-și găsească locul în cadrul acestor procese. Studierea priorităților, principalelor rezultate ale politicii externe obținute de către Republica Moldova devine o necesitate și un deziderat al timpului. Astăzi sunt necesare noi viziuni științifice asupra fenomenului politicii externe ale țării noastre în contextul relațiilor de colaborare cu statele vecine. Orientarea spre o cercetare de sinteză, cu o amplă analiză în literatura de specialitate din țara noastră, România și Ucraina, favorizează studiul politicii externe la interferența proceselor integraționiste și a interesului național. În particular, în acest articol vom prezenta succint câteva aspecte de sinteză privind dezvoltarea politică, economică și culturală a Republicii Moldova cu România și Ucraina la nivel comparativ, în special la etapa actuală, trasând unele concluzii și recomandări privind intensificarea dialogului dintre părți.