CERCETĂRI INTERDISCIPLINARE LA SITUL DIN EPOCA FIERULUI SAHARNA MARE / „DEALUL MĂNĂSTIRII”

Abstract

Situl Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”, amplasat pe un promontoriu ce face parte din terasa înaltă a malului drept al Nistrului, a fost cercetat pe parcursul mai multor campanii arheologice, pe o suprafaţă totală de 2658 m2 . În urma acestor investigaţii s-a stabilit perindarea pe promontoriul Saharna Mare a mai multor fortificaţii şi aşezări deschise, care se încadrează în intervalul de timp cuprins între a doua jumătate a sec. XII şi sec. III a. Chr. În anul 2017, având ca reper harta magnetometrică a sitului, cercetările s-au axat pe investigarea unei porţiuni a aşezării, unde au fost identificate anomalii pozitive ce denotă prezenţa unor structuri arse. Ca urmare au fost descoperite cinci construcţii, 11 gropi menajere, precum şi un bogat şi variat inventar arheologic. De asemenea, din secţiune (29/2017) au fost recoltate 1396 resturi faunistice şi au fost prelevate probe de sol, care au fost analizate de specialiştii în domeniu de la Facultăţile de Biologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi a Universităţii de Stat din Moldova.

The Saharna Mare / “Dealul Mănăstirii” site, located on a promontory that is part of the high terrace of the right bank of the Dniester, was investigated during several archaeological campaigns on a total area of 2658 m2 . As a result of these investigations, it has been established that on the Saharna Mare promontory there were several fortifications and open settlements, falling within the period between the second half of the 12th century BC and the 3rd century BC. In 2017, with a magnetometric map of the site, the research focused on investigating a portion of the settlement, where positive anomalies were identified that denoted the presence of burned structures. As a result, five constructions, 11 pits, and rich and varied archaeological finds were discovered. Also from the section (29/2017) 1396 faunal remains were collected and soil samples were taken, which were analyzed by the specialists from the faculties of biology of the “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi and the Moldova State University.