The impact of emotional intelligence and socio-demographic factors on the coping mechanisms used by adolescents

Abstract

The main objectives of this study were to investigate the relationship between the emotional intelligence of adolescents and the coping strategies used by them, as well as to determine the socio-demographic factors that have an impact on these coping mechanisms. The research sample included a number of 220 teenagers between the ages of 14 and 17, of which 100 from the urban environment, and 120 from the rural environment. The „Diagnosis of emotional intelligence” test developed by N. Hall, the Friedman Maturity Scale and the Cognitive-Emotional Coping Questionnaire CERQ were used as research tools. The main results conclude that adolescents with a high level of emotional intelligence especially use adaptive coping mechanisms - refocusing on planning, positive reassessment, positive refocusing and putting events into perspective and are less likely to use maladaptive coping mechanisms - self-blame, catastrophizing, rumination and blaming others. It was also found that socio-demographic factors influence differently the use of cognitive-emotional coping mechanisms. Prezentul studiu a avut ca și obiectiv principal stabilirea legăturii dintre nivelul inteligenței emoționale și mecanismele de coping folosite de adolescenți și evidențierea factorilor socio-demografici care influențează nivelul mecanismelor de coping. Eșantionul de cercetare a fost constituit dintr-un număr de 220 de adolescenți cu vârste cuprinse între 14 si 17 ani, dintre care 100 din mediul urban, iar 120 din mediul rural. Ca și instrumente de cercetare s-a folosit Testul „Diagnosticarea inteligenței emoționale”, elaborat de N. Hall, Scala de maturitate Friedman și Chestionarul de coping cognitiv-emoțional CERQ. Principalele rezultate conchid faptul că adolescenții cu un nivel ridicat al inteligenței emoționale utilizează îndeosebi mecanismele de coping adaptative - refocalizarea pe planificare, reevaluare pozitivă, refocalizare pozitivă și punerea în perspectivă și sunt mai puțin predispuși să folosească mecanisme de coping dezadaptative - autoculpabilizarea, catastrofarea, ruminarea și culpabilizarea celorlalți. De asemenea, s-a constatat că factorii socio-demografici influențează diferit utilizarea mecanismelor de coping cognitiv-emoțional.