Lucian Blaga și Mircea Eliade: interpretări ale sacrului, simbolului și inițierii [Articol]

Abstract

Lucian Blaga și Mircea Eliade, două dintre cele mai influente figuri ale culturii românești, au oferit interpretări distincte, dar complementare asupra universalității sacrului, simbolului și inițierii. Ambii filosofi explorează sacrul, misterul existenței și raportul omului cu transcendența, însă din perspective diferite: L.Blaga adoptă o viziune metafizică a sacrului, în timp ce M.Eliade analizează fenomenul religios dintr-o perspectivă antropologică și istorică, dezvoltând o hermeneutică a mitului și a simbolului, analizând structurile fundamentale ale experienței religioase. Acest articol examinează convergențele și diferențele dintre cei doi filosofi, punând în evidență contribuția lor la înțelegerea sacrului și a inițierii ca experiențe esențiale în constituirea ființei umane și condiției sale în lume.

Lucian Blaga and Mircea Eliade, two of the most influential figures in Romanian culture, have offered distinct but complementary interpretations of the universality of the sacred, the symbol, and initiation. Both philosophers explore the sacred, the mystery of existence, and the relationship between man and transcendence, but from different perspectives: Blaga adopts a metaphysical vision of the sacred, while Eliade analyzes the religious phenomenon from an anthropological and historical perspective, developing a hermeneutics of myth and symbol, analyzing the fundamental structures of religious experience. This article examines the convergences and differences between the two philosophers, highlighting their contribution to the understanding of the sacred and initiation as essential experiences in the constitution of the human being and his condition in the world.