STRUCTURĂ ȘI SENS ÎN CAZUL ENUNȚURILOR UTILIZATE CA ACTE DE VORBIRE INDIRECTE

Abstract

One of the biggest difficulties related to the treatment of indirect speech acts, along with the overlap of illocutionary values and the discrepancy between the meaning actualized by the structure of the utterance and the value it can acquire in a certain context, is the absence of specific linguistic marks. Communication has as its object of research the utterances used to make indirect speech acts. By approaching this problem, the aim was to establish possible regularities between certain utterances and certain indirect speech acts. Thus, the central objective of the research is to examine the utterances used as means of indirect realization of speech acts in terms of their syntactic structure and the lexical-grammatical means that could serve as a basis for decoding this type of speech acts.

Una dintre cele mai mari dificultăți legate de tratarea actelor de vorbire indirecte, alături de suprapunerea valorilor ilocuționare și discrepanța dintre semnificația actualizată prin structura enunțului și valoarea pe care acesta o poate căpăta într-un anumit context, este absența mărcilor lingvistice specifice. Articolul are ca obiect de cercetare enunțurile folosite pentru realizarea actelor de vorbire indirecte. Prin abordarea acestei probleme s-a urmărit stabilirea regularităților posibile între anumite enunțuri și anumite acte de vorbire indirecte. Astfel, obiectivul central al cercetării este de a examina enunțurile folosite ca mijloace de realizare indirectă a actelor de vorbire sub aspectul structurii lor sintactice și a mijloacelor lexico-gramaticale care ar putea servi drept bază pentru decodificarea acestui tip de acte de vorbire.