Info-digital addiction: an interdisciplinary analysis of the phenomenon, its criteria, and consequences [Articol]

Abstract

This article presents an interdisciplinary analysis of the phenomenon Info-Digital Addiction (IDA) as a novel form of behavioral addiction, characterized by neurophysiological, physiological, cognitive, psycho-emotional and social consequences. The study is based on a systematic review of contemporary scientific publications, as well as a comparative analysis of diagnostic criteria for various forms of behavioral addictions. The mechanisms of IDA formation are examined, including neurophysiological and physiological changes such as dopaminergic imbalance, chronic stress, circadian rhythm disruption and impaired cognitive control and etc. The primary forms of this addiction are identified. Special attention is given to diagnostic criteria and the projected evolution of IDA in the context of widespread digitalization. Preventive strategies are proposed, encompassing educational, medical, and social interventions. The necessity of further research on the disorder’s impact on human physiology, brain neuroplasticity, social adaptation and public health is emphasized.

Articolul prezintă o analiză interdisciplinară a fenomenului dependenței informațional-digitale (DID) ca o nouă formă de adicție comportamentală, având consecințe neurofiziologice, fiziologice, cognitive, psihoemoționale și sociale. Studiul se bazează pe o revizuire sistematică a publicațiilor științifice actuale, precum și pe o analiză comparativă a criteriilor de diagnostic ale diferitelor forme de dependențe comportamentale. Sunt examinate mecanismele de formare a DID, inclusiv modificările neurofiziologice și fiziologice, cum ar fi dereglarea sistemului dopaminergic, stresul cronic, alterarea ritmurilor circadiene, reducerea controlului cognitiv etc. Au fost identificate principalele forme ale acestei dependențe. O atenție deosebită este acordată criteriilor de diagnostic și prognozei evoluției acestei adicții în contextul digitalizării accelerate. Sunt propuse strategii de prevenire, care includ măsuri educaționale, medicale și sociale. Se subliniază necesitatea continuării cercetărilor asupra impactului acestei tulburări asupra fiziologiei umane, neuroplasticității creierului, adaptării sociale și sănătății publice.